Bolnavi şi… bolnavi. Văzute şi auzite la cabinet
Într-o societate ca a noastră, unde nesiguranța și anxietatea abia respiră, oamenii devin din ce în ce mai greu de abordat. Consultanții medicali din ambulatoriu se plâng că interactionează cu pacienți din ce în ce mai iritați, o reacție firească în fața unui sistem ce frizează în mod constant limitele bunului simț.
Un popor nervos și schimbător
După turbulențele campaniilor electorale, atmosfera în cabinet a devenit insuportabilă. Pacienții par a fi copleșiți de nervi și resentimente, adeseori uitând că cei din fața lor, medicii, sunt tot oameni. Se plâng de toate, de la lipsa cardului de sănătate până la excesele politice, strigând în dispreț că „trăiți din banii noștri!”, fără a accepta că în spatele fiecărui act medical stă muncă și dedicare. Trăim într-o societate cu un deficit uriaș de educație, iar politicienii par a-și bate joc de asta.
Leacul vulgarității
Chiar dacă nu se aud, injuriile curg pe la colțuri; pacienții ne înjură și în gând, vorbind despre moarte și despre familia celor care le îngrijesc. Când se face apel la vulgaritate, reacția psihică și fizică apare ca un mecanism de apărare, dar oare aceasta este soluția? Oare limbajul vulgar devine antidotul durerii fizice?
Povestiri din cabinet
Aici se află o femeie de 53 de ani, cu un umor gol și sarcastic, care vorbește despre dragoste ca și cum ar fi la un bâlci, fără nicio pudoare. „Sunt la PPT, prețuri pentru toți! Unii plătesc mai puțin, dar iubirea e pentru toți”, spune ea, trecând cu ușurință peste criticile ce ar putea veni.
Pe de altă parte, o bunică de 92 de ani, slabă ca un fir de ață, ignoră complet pericolul cancerului bucal, preferând o iluzie de a fi dragă „gagiului ei miliardar”. Oare cât de mult trebuie să fim dispuși să ignorăm realitatea până într-atât?
Relația cu comunicarea non-verbală
În județul nostru, peste 560 de persoane surdomute își așteaptă ajutorul. Când cei care s-au născut în tăcere se întâlnesc cu o lume care pare că nu le mai aude suferința, limbajul mimico-gestual devine singurul mod de înțelegere. Nu ar trebui să fie în regulă să ne uităm la ei ca la o poveste secundară, ci ar trebui să ne asumăm responsabilitatea de a le oferi sprijin și, poate, o voce.
Dr. Viorel Pătraşcu, în acest peisaj medical ale cărui nuanțe gri sunt din ce în ce mai pronunțate, ne obligă să ne confruntăm cu propria ignoranță și confortabilitate.
Sursa: jurnaluldearges.ro
Sursa: jurnaluldearges.ro/bolnavi-si-bolnavi-vazute-si-auzite-la-cabinet-403204/
