REINSTALAREA EI ÎN MAI MARE ÎNTRE SCLAVIE ȘI CINESTETICĂ!
26 Octombrie 1991. O dată marcată de reintegrarea sicriului cu osemintele Eroului Necunoscut în Parcul Libertății (Carol) din București. O ceremonie simbolică, dar și o ironie groasă la adresa memoriei colective a unei națiuni care părea să fi uitat de sacrificiile celor care au luptat pentru libertate.
UN SIMBOL CUMPLIT AL NEUITĂRII
Reinstalarea osemintelor, după ce fuseseră coborâte într-o eclipsă istorică, departe de ochii publicului, este un gest care strigă ”indiferență”! Cât de repede uităm de trecut, doar pentru a ne adapta noului panteon comunist? Oare cine a decis că un mormânt care a stat acolo din 1923 trebuie mutat, doar pentru a face loc unor glorificări ideologice?
PARCUL LIBERTĂȚII – TEATRUL INCOMOD AL MEMORIEI NOASTRE
Acest mausoleu, înălțat de regimul comunist, este un monument al cinismului, cu o înălțime amenințătoare de 48 de metri, care ne observă, dar nu ne judecă. Este un monument care încearcă să mascheze tăcerea și rușinea din spatele mutărilor acestuia. La urma urmei, ce este un erou necunoscut, dacă nu o amintire înfiorătoare a vremurilor apuse, care continuă să fie ignorată?
REÎNVIEREA MEMORIEI PROGRESIVE
Acum, în 1991, când sicriul a fost reinstalat, poporul român trebuia să se confrunte cu sine însuși. Dar, din păcate, a ales să-și întoarcă privirea, să nu mai audă ecoul pașilor eroilor care au murit pentru libertate. Eroul Necunoscut, simbol al unei întregi generații de sacrificii, este acum un ornament artistic uitat în parc.
O LECȚIE NEÎNVĂȚATĂ
Ceremonia de reînhumare a fost doar o culminare simbolică a unei lecții istorice neînvățate. Înlăturarea osemintelor din memoria colectivă nu transformă trecutul nostru în ceva mai puțin care să ne frângă inimile. Fiecare mutare a memorialului nostru național ar trebui să ne reamintească, nu să ne alunge memoria. A apărea în fața monumentelor trecutului nu este doar o chestiune de decor, ci una de identitate!
VIZIUNEA SPRE VIITOR
Astăzi, Parcul Carol nu este doar un loc de relaxare, ci și un memento al neputințelor și uitării naționale. O confruntare cu un trecut pe care suntem chemați să-l asumăm. Eroul Necunoscut are nevoie de mai mult decât o reinstalare. Are nevoie de o revenire reală în gândirea națională, nu doar de o sărbătorire formală.
Sursa: jurnaluldearges.ro
