Afacere de 100 de milioane de euro cu energie umflată pe hârtie: descinderi la Tinmar Energy
Joi dimineață, procurorii Parchetului General, împreună cu ofițerii Direcției de Investigare a Criminalității Economice, au desfășurat o amplă operațiune de percheziții, având în vizor opt locații din București, în cadrul unei anchete ce vizează companiile din grupul Tinmar, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea. Aceste acțiuni vizează suspiciuni grave legate de derularea de tranzacții artificiale cu energie electrică între entitățile din același grup, totul în scopul majorării fictive a prețurilor și obținerii unor sume imense de la stat prin schema de plafonare-compensare.
Surse judiciare indică faptul că acest mecanism ilicit a operat între aprilie și august 2022, timp în care mai multe companii din grup s-au angajat în vânzări repetate de energie electrică între ele, la prețuri în continuă creștere, fără vreo justificare economică solidă. Scopul acestor tranzacții dubioase era de a raporta autorităților un preț mediu de achiziție sensibil mai mare decât pe piață, ceea ce le permitea să solicite deconturi excesive dintr-o schemă de sprijin instituită prin O.U.G. 27/2022.
În total, sumele cerute la decontare de la bugetul de stat ar fi depășit impresionanta sumă de 104 milioane de euro, conform dovezilor adunate de anchetatori. Mecanismul presupunea o organizare atentă: două dintre firmele implicate, E.M. S.R.L. și S. S.R.L., achiziționau energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU) și o revindeau ulterior către alte societăți din cadrul grupului, la prețuri din ce în ce mai mari.
Companiile intermediare, X.E. S.A. și L.E. S.R.L., aveau rolul de a contribui la această creștere artificială a valorilor prin revânzări succesive, energia având un parcurs intern ce începea de la aproximativ 460 lei/MWh și ajungea la valori stratosferice de peste 3.500 lei/MWh. Această rotire fraudulentă a energiei între entitățile controlate de același grup permitea raportarea unor costuri medii umflate, ce erau folosite ulterior pentru a justifica compensări exagerate din fonduri publice.
Paralel cu aceste manevre, firmele implicate au preluat aproape 2.000 de locuri de consum de la alte companii din grup, pentru a crea o bază solidă ce să justifice achiziții mai ridicate de energie. Aceasta a servit ca o strategie de amplificare a valorii totale compensate, având în vedere că schema de plafonare se baza atât pe numărul de consumatori, cât și pe prețul mediu raportat.
Între lunile mai și august 2022, prețul mediu ponderat pe care firmele l-au raportat s-a ridicat dramatic, crescând de la aproximativ 975 lei/MWh la peste 2.400 lei/MWh, în ciuda faptului că piața nu a cunoscut o evoluție similară. Procurorii s-au apucat să investigheze potențiale infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, având ca scop descoperirea dovezilor privind coordonarea între aceste firme și transferurile de fonduri suspecte.
Aceste acțiuni ilegale ar putea constitui o încălcare flagrantă a Legii energiei nr. 123/2012, ce prevede ca furnizorii de energie să asigure cel puțin jumătate din necesarul de consum prin producție proprie sau prin contracte la termen, nu prin achiziții speculative. Dosarul este gestionat de Parchetul General, cu sprijinul Direcției de Investigare a Criminalității Economice și al altor structuri de poliție, care examinează fluxurile financiare și tranzacțiile pentru a evalua amplitudinea reală a prejudiciului provocat bugetului de stat.
Dacă suspiciunile se confirmă, acest caz ar putea deveni cel mai mare scandal de fraudă cu energie din perioada în care a fost implementată schema de plafonare-compensare în România.
