Vârfuri de inflație și opțiuni de politică monetară
Istoria economică a demonstrat că inflația este o amenințare insidioasă, având un impact profund asupra bunăstării social-economice a națiunilor. Aceasta are efecte redistributive semnificative, alterând raționalitatea deciziilor economice ale cetățenilor, crescând inegalitățile și generând așteptări neîmplinite. Cei care au reușit să acumuleze economii prin muncă asiduă observă cum acestea se erodează, în timp ce cei îndatorați respira mai ușor, chiar și doar temporar. Totuși, pe termen lung, inflația subminează planurile de investiții, frânând dezvoltarea economică. Inflația cronică este, așadar, cea mai gravă barieră în drumul spre prosperitate, indicând totodată erori în politici publice ce sfidează principii de responsabilitate economică și sustenabilitate financiară.
România și inflația ridicată
De la jumătatea anului 2025, România se regăsește într-o fază de inflație alarmantă, având cea mai mare rată din Europa. Aceasta a atins un vârf de 9,9% în lunile august și septembrie, urmând o ușoară scădere la 9,8% în octombrie, iar previziunile sunt că va rămâne ridicată, însă pe o traiectorie descendentă în lunile următoare. Acest salt în inflație este în mare parte generat de decizii administrative, mai degrabă decât de condiții monetare, mai ales din cauza creșterii prețului energiei electrice din luna iulie și a majorării impozitelor indirecte din august. Pe lângă aceste fenomene, există și o componentă psihologică, comercianții protejându-și marjele pentru a face față unei piețe tot mai dificile, iar consumatorii reacționează la noile prețuri, ceea ce duce la o diminuare a consumului.
Deciziile BNR în fața crizei inflaționiste
Prognozele BNR au anticipat aceste vârfuri de inflație încă din vara anului, avertizând asupra riscurilor pe termen scurt. Cu toate acestea, Consiliul de administrație al BNR a decis, în anul 2025, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% în ședințele din 8 august, 8 octombrie și, recent, 12 noiembrie. Această rată a fost redusă anterior în 2024, când inflația părea să se reducă, dar doar temporar, în lipsa unor măsuri corecte și proactive. Este firesc să ne întrebăm de ce BNR nu a acționat mai devreme pentru a strânge politicile monetare, având în vedere semnalele clare despre inflația în creștere.
Reflectarea asupra politicii monetare
Abordarea de tip „wait-and-see” nu trebuie privită ca o inactivitate, ci ca o strategie de monitorizare atentă a condițiilor economice. Instrumentele pe care Banca Națională le are la dispoziție sunt pregătite pentru utilizare, iar comunicarea clară a condițiilor de bază este esențială, mai ales în contextul actual, când efectele contracționiste ale programelor bugetare devin evidente. Contracția PIB-ului cu 0,2% din trimestrul III, precum și proiecțiile care indică un deficit de cerere consistent în 2026, aduc la iveală necesitatea urgentării măsurilor corecte pentru a evita o recesiune mai profundă.
Provocările inflației și strategia BNR
Cu toate că inflația actuală este văzută ca temporară, ea aduce cu sine riscuri semnificative care nu pot fi ignorate. Inflația este o realitate volatilă în contextele actuale, iar BNR trebuie să rămână credibilă și adaptabilă. Mesajul lui Mario Draghi, „whatever it takes”, reunește sub o umbrelă toate eforturile de a combate inflația și de a stimula stabilitatea economică. Este clar că politica monetară trebuie să se adapteze rapid, având în vedere că șocurile externe, precum războiul din Ucraina, afectează profund economia globală.
Determinarea acțiunilor viitoare
În concluzie, starea actuală a inflației trebuie gestionată cu o precauție extremă, fără a cădea în capcana politicilor conjuncturale. BNR trebuie să își ia timpul necesar pentru a evalua impactul efectiv al măsurilor inflaționiste și să acționeze în conformitate cu informațiile disponibile. Deciziile de politică monetară viitoare trebuie să evite erorile anterioare, asigurând o revenire sustenabilă la stabilitatea prețurilor, ceea ce va necesita o comunicare transparentă și o ajustare constantă a politicilor fiscale.
Sursa: jurnaluldearges.ro/varfuri-de-inflatie-si-optiuni-de-politica-monetara-416822/
