Soțul președintei Curții de Apel Craiova, condamnat pentru accident în stare de ebrietate
Pe data de 29 noiembrie 2025, situația din justiție a fost marcată de un caz senzațional. Medicul Costin Berceanu, soțul președintei Curții de Apel Craiova, Manuela Cristina Berceanu, a fost condamnat de instanța pe care aceasta o conduce. Decizia a fost luată cu o gravitate demnă de circumstanțele cazului, având în vedere faptele de care este acuzat inculpatul: a produs un accident rutier în stare de ebrietate, fiind sub influența substanțelor interzise.
Instanța de apel a dispus, joi, o amendă penală, hotărând să amâne executarea acesteia, ceea ce sugerează o oarecare indulgență față de situația familiei Berceanu. Deși detaliile exacte ale incidentului nu au fost publice, e clar că textul legei este destul de ferm în privința conduitei sub influența alcoolului și a drogurilor, iar decizia instanței a fost discutată minuțios.
Curtea de Apel Craiova a avut nevoie de un singur termen pentru a ajunge la această concluzie, ceea ce a stârnit diverse reacții în rândul opiniei publice și al juriștilor. „Respinge apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Gorj, împotriva sentinţei penale nr.109 din data de 04.07.2025 pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. 4864/63/2023”, se menționează în decizia Curții de Apel.
Pe 7 iunie 2025, Tribunalul Gorj l-a condamnat pe Berceanu la o amendă de 15.000 lei, echivalentul a 250 zile-amendă. Această sumă a fost stabilită în baza legii, adică 60 lei pe zi pentru a reflecta gravitatea infracțiunii comise, încălcând astfel legislația rutieră în mod flagrant. Totodată, instanța a hotărât amânarea aplicării acestei pedepse pe o perioadă de supraveghere de 2 ani, ceea ce oferea inculpatului o fereastră de oportunitate, dar ar putea părea o ușoară milă pentru circumstanțele în care a avut loc fapta.
Acest caz ridică semne de întrebare nu doar asupra calității actului de justiție în România, dar și asupra puterii și influenței pe care o pot avea relațiile personale în cadrul instanțelor judecătorești. Ce va însemna asta pentru imaginea justiției în fața cetățenilor? Poate o astfel de decizie ar putea afectează sensul de echitate și responsabilitate care ar trebui să guverneze actul de justiție.
