Guvernul frânează lansarea noilor șantiere: marile proiecte de infrastructură, amânate până în 2027
Executivul a decis să oprească deschiderea unor noi lucrări de infrastructură rutieră, punând în aplicare o pauză în urma limitărilor bugetare care se preconizează în următoarele luni. Premierul Ilie Bolojan a comunicat că toate proiectele care nu au fost încă inițiate în faza de execuție vor fi suspendate pe parcursul anului 2026, urmând ca reluarea acestora să se producă abia în 2027.
Aceste declarații au venit în urma unor discuții cu conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), unde s-au analizat dificultățile financiare cauzate de volumele mari de contracte semnate în anii anteriori. Premierul Bolojan a mai subliniat că mai mulți antreprenori s-au arătat dispuși să înceapă lucrările și să suporte temporar costurile din fonduri proprii, cu condiția ca acestea să fie preluate oficial de către stat ulterior, printr-un acord clar între CNAIR și constructori.
Totodată, premierul a evidențiat că o astfel de abordare ar putea genera beneficii financiare semnificative: lucrările începute anticipat ar putea fi finalizate fără costuri suplimentare cauzate de indexări sau actualizări de prețuri, ceea ce ar reduce presiunea asupra bugetului public și ar putea grăbi accesul populației la infrastructură modernă.
Prioritatea Guvernului în această etapă este către finanțarea șantierelor aflate deja în derulare. Practic, spațiul bugetar disponibil este consumat aproape în întregime de proiectele deja începute, care necesită suport financiar până la finalizare, în funcție de criterii bine stabilite de importanță și impact.
Printre principalele chestiuni semnalate de către șeful Executivului se numără și disproporția enormă între finanțarea disponibilă și valoarea contractelor semnate. România a beneficiat de aproximativ 28 de miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte fonduri europene, în timp ce valoarea contractelor încheiate depășește 47 de miliarde de euro, generând astfel un deficit de peste 20 de miliarde de euro.
În actuala situație economică, această supracontractare face imposibilă susținerea simultană a tuturor investițiilor asumate. Această decizie a Guvernului reprezintă o schimbare de strategie în gestionarea marilor investiții, punând accent pe finalizarea proiectelor deja inițiate și pe respectarea disciplinei bugetare, în ciuda necesității de a amâna lucrările care sunt așteptate cu promisiuni mari.
În concluzie, măsurile adoptate de Guvern ar putea avea un impact semnificativ asupra viitorului infrastructural al țării, iar întârzierea acestor marile proiecte va afecta, cu siguranță, dezvoltarea economică și condițiile de viață ale populației.
