IMPLICAREA CIVICĂ ȘI TĂIERILE ILEGALE: O REALITATE ÎNCĂ ÎNFRUNTATĂ
Elanul civic demonstrat în ultimii ani a condus la o diminuare semnificativă a tăierilor ilegale din pădurile României, însă problema rămâne departe de a fi rezolvată. Conform jurnalistului și activistului de mediu Mihai Goțiu, acest fenomen continuă să afecteze mediul înconjurător, cu un volum estimat de cel puțin 8 milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal în fiecare an. Această situație alarmantă este subliniată de datele recent publicate de Inventarul Forestier Național (IFN) pentru perioada 2020-2025, interpretate de cercetătoarea Laura Bouriaud.
VOLUMUL TĂIERILOR ILEGALE ÎN CIFRE
Estimările subliniază gravitatea situației, deoarece tăierile ilegale alcătuiesc mai mult de 50% din totalul lemnului extras cu acte. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), între 17,5 și 18,3 milioane de metri cubi de lemn sunt exploatați anual legal, în contrast cu cele 8 milioane tăiate fără autorizații, care continuă să reprezinte o pierdere colosală pentru economiile local și național.
VALOAREA ECONOMICĂ A LEMNULUI FURAT
Raportul aduce în prim-plan și aspectele economice, estimând valoarea lemnului exploatat ilegal. Prețul mediu de vânzare al unui metru cub de lemn, estimat la 278 lei în 2025, sugerează că prejudiciul adus statului de activitățile ilegale se ridică la aproximativ 2,2 miliarde de lei. Comparativ, în 2023, prețul a fost de 410 lei, ceea ce ar însemna o valoare de 3,2 miliarde de lei asociată cu lemnul tăiat ilegal corelat cu această perioadă.
IMPACTUL MEDIULUI ȘI ECONOMIEI
Pierderea resurselor naturale nu este însă doar o problemă de cifre. Fenomenele de și mai mare amploare se desfășoară în tăcere, afectând grav funcțiile esențiale ale pădurilor, cum ar fi serviciile ecosistemice, care sunt imposibil de cuantificat în termeni financiari. În plus, lemnul tăiat ilegal intră pe un circuit negru de valorificare, care favorizează evaziunea fiscală și munca la negru, amplificând și mai mult impactul negativ asupra societății.
PROGRESUL ÎNSCRIS ÎN LEGISLAȚIE
Este demn de menționat că, de la introducerea unor reforme în Codul Silvic în 2020 și 2021, incluzând operaționalizarea SUMAL 2.0, s-au înregistrat progrese. Totuși, fără o continuare a presiunii publice, aceste îmbunătățiri nu vor fi suficiente pentru a eradica tăierile ilegale. De altfel, reacțiile industriei lemnului la publicarea datelor din ciclul III al IFN ilustrează lobby-ul intens care persistă pentru a spori volumele de exploatare anuală, lăsând perspectiva sustenabilității în umbră.
APELUL LA CONTINUAREA IMPLICĂRII CIVICE
Problema tăierilor ilegale în România este exacerbata de un climat economic precar, în care resursele naturale sunt consumate fără a fi protejate. Costul real al acestor activități este mult mai mare decât simpla pierdere a resurselor, influențând negativ structurile comunităților afectate. Este esențial ca cetățenii să rămână vigilenți și implicați în această luptă pentru protecția mediului, conștientizând că tăierile ilegale nu se vor opri de la sine.
