România, la coada clasamentului european privind joburile part-time
România se regăsește într-o poziție lamentabilă în cadrul Uniunii Europene, fiind aproape la coada clasamentului pentru joburile part-time, o situație alarmantă având în vedere că acest tip de muncă devine din ce în ce mai apreciat în alte țări europene. Doar Bulgaria ne devansează în privința numărului de astfel de posturi, ceea ce subliniază o problemă sistemică pe piața muncii românești.
Conform statisticilor furnizate de Eurostat, specialiștii în resurse umane susțin că impozitarea uniformă aplicată atât contractelor cu normă întreagă, cât și celor cu normă parțială descurajează angajatorii să propună oferte de muncă part-time. Această politica fiscală rigidă creează un mediu în care angajatorii nu sunt încurajați să adopte soluții flexibile care ar putea satisface nevoile angajaților de a jongla între muncă, studii sau responsabilități familiale.
Munca part-time este văzută în multe state europene ca o oportunitate de a răspunde cerințelor pieței, mai ales în domenii precum restaurante, hoteluri, cafenele sau comerț, unde angajatorii au nevoie de personal suplimentar în timpul orelor de vârf. Aceasta le oferă angajaților nu doar flexibilitate, ci și șanse mai mari de a-și menține un echilibru între viața profesională și cea personală.
În ciuda acestor beneficii recunoscute, în România realitatea este stark diferită. Dintr-un total de peste 5,7 milioane de salariați, mai puțin de 3% beneficiază de contracte part-time. Aceasta arată o tendință stagnată, cu o piață a muncii în care angajările cu normă întreagă continuă să domine.
Un alt aspect esențial care contribuie la această situație este legislația actuală, care obligă angajatorii să achite contribuțiile sociale la salariul minim brut, stabilit la 4.050 de lei, indiferent de numărul de ore lucrate de angajat. Aceasta abordare este văzută ca un factor demotivant, îndeosebi în cazul angajaților care nu sunt esențiali pentru rezultate imediate ale companiei, cum ar fi angajații din domeniul curățeniei, care au fost concediați pe motivul ineficienței lor relative.
Legislația prevede, totuși, câteva excepții care pot încuraja angajarea unor grupuri specifice precum elevii, studenții, ucenicii, persoanele cu dizabilități sau pensionarii, toate având drept scop integrarea acestora pe piața muncii. Aceste excepții sunt, însă, insuficiente pentru a transforma realitatea economică și socială din România, unde joburile part-time rămân o raritate.
Sursa: jurnaluldearges.ro/romania-la-coada-clasamentului-european-privind-joburile-part-time-423784/
