SFÂNTUL ŞTEFAN, PRIMUL MARTIR AL BISERICII, CELEBRAT PE 27 DECEMBRIE. TRADIȚII ȘI NUME SĂRBĂTORITE
Pe 27 decembrie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ştefan, recunoscut ca primul martir al Bisericii, o figură emblematică care a vestit și a mărturisit credința în Iisus Hristos. Această sărbătoare se desfășoară în a treia zi de Crăciun, fiind un moment aparte pentru aproximativ 500.000 de români care își serbează onomastica. Sfântul Ştefan este adesea reamintit nu doar pentru credința sa neclintită, ci și pentru sacrificiul său suprem — a fost ucis cu pietre pentru că a refuzat să renunțe la credința sa. De origine iudeu, Sfântul Apostol și Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei șapte diaconi aleși de către Sfinții Apostoli în Ierusalim, având atribuții deosebite, în special în ceea ce privește împărțirea bunurilor și hranei comunității. De asemenea, era cunoscut pentru cunoștințele sale profunde din Vechiul Testament și din învățăturile lui Iisus.
Judecarea și Moartea sa
Într-o întorsătură dramatică a fate-ului, Sfântul Ştefan a fost judecat de Sinedriu sub acuzația de blasfemie, fiind acuzat că a vorbit împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu. Decizia fatală a fost pronunțată, iar astfel, a fost scos din cetate și omorât cu pietre. În ciuda brutalității momentului, se consideră că el a cerut iertare pentru cei care îl ucideau, demonstrând astfel o naturalețe profundă a iertării și compasiunii. Tradițiile spun că trupul său a fost înmormântat într-o peșteră de Gamaliel, un loc care acum pare să capete o aură de sacralitate.
Tradiții și Obiceiuri de Sfântul Ştefan
De ziua Sfântului Ştefan, românii au obiceiuri specifice care reflectă natura festivă a acestei sărbători. Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este ca persoanele cu probleme de sănătate să aducă în casă o icoană a acestuia, aceasta fiind considerată purtătoare de binecuvântare. Icoana Sfântului Ştefan este deseori dăruită, fiind simbol al sporului și al sănătății, iar credința populară susține că persoanele certate își pot reostra relațiile de conflict prin reconciliere în această zi specială. Deși nu există ritualuri complicate asociate acestei sărbători, oamenii din mediul rural, la fel ca cei din urban, o celebrează cu respect.
În tradiția populară, ziua lui Sfântul Ştefan este marcată prin acte de bunătate și împăcare. Credincioșii aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți, oferă daruri și fac un efort conștient de a evita conflictele. În diverse colțuri ale țării, se obișnuiește să se împartă prăjituri sau plăcinte, menite să aducă sănătate și noroc celor care le consumă.
Statistică pentru sărbătoarea Sfântului Arhidiacon Ştefan
Potrivit datelor Direcției pentru Evidența Persoanelor, în jur de 515.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ştefan, dintre care 362.037 sunt bărbați și 152.558 femei. Cele mai frecvent întâlnite prenume masculine sunt: Ştefan/Ştef, cu 309.900 purtători, urmat de Istvan – 32.234, și multe altele, precum Fanel, Fanica sau Stefanel. La capitolul feminin, prenumele cel mai des întâlnit este Stefania, cu un număr impresionant de 124.996 purtători, demonstrând influența persistentă a sărbătorii pe parcursul anilor.
Cu ocazia celebrării lui Sfântul Ştefan, românii își reafirmă credința și tradițiile, păstrând mereu vie memoria acestui mare martir, care prin sacrificiul său a lăsat o moștenire de credință și curaj.
