Gerul aduce scumpiri pe bandă rulantă: prețul la electricitate și gaze a crescut exponențial
În perioada 14 – 18 ianuarie 2026, România a fost lovită de un val de ger care a determinat o creștere semnificativă a consumului zilnic de gaze, înregistrând o creștere de 5% la nivel național. Aceasta s-a întâmplat în special în regiunile unde populația a apelat la orice mijloc disponibil pentru a-și menține căldura în locuințe, ceea ce a dus la scumpiri inevitabile. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligență (AEI), a subliniat că în România energia devine tot mai costisitoare în momentele de vârf de consum, când cererea depășește capacitatea de furnizare.
Se observă că gerul a activat un mecanism de supraviețuire în locuințe, nu unul de eficiență sau strategie. Astfel, între 14 și 18 ianuarie, frigul a apăsat simultan pe două pedale: gazele și electricitatea. Consumul de gaze a crescut nu doar pentru încălzirea locuințelor, ci și pentru centralele electrice termice (CET-uri) și industria națională. În plus, a fost remarcat un salt de 15% în tranzitul gazelor către Republica Moldova. De asemenea, cererea de electricitate a demonstrat o creștere de 7% în orele de vârf, ceea ce înseamnă că românii au fost nevoiți să se bazeze pe soluții temporare pentru a-și asigura confortul termic.
Această situație tumultoasă a condițiilor meteo a dus la o constatare alarmantă: prețul gazului pe piața de zi cu zi (PZU) a început să crească, înregistrând o majorare de 13% din 14 ianuarie. Aceasta nu este o simplă fluctuație, ci un avertisment clar că cererea a crescut rapid, intensificând astfel presiunea pe lanțurile de aprovizionare. Capacitățile de import și tranzit au devenit puncte vitale în această criză, indicând că România a intrat într-o etapă în care gazul devine o resursă precară, iar fiecare metru cub economisit devine din ce în ce mai important din punct de vedere financiar și operațional.
