Consiliul Concurenței a sancționat opt companii pentru înțelegere anticoncurențială
Într-o acțiune notabilă, Consiliul Concurenței din România a impus amenzi severe în valoare totală de 163,71 milioane lei, echivalentul a aproximativ 32,15 milioane euro, pentru participarea a opt companii la o înțelegere anticoncurențială. Această practică constă în împărțirea pieței forței de muncă, având ca rezultat limitarea mobilității angajaților și menținerea costurilor reduse pentru resursa umană. Companiile vizate în cadrul acestei investigații sunt: Alten Si-Techno Romania SRL, Akkodis Romania SRL, Automobile-Dacia SA, Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL, Expleo Romania SRL, FEV ECE Automotive SRL, Renault Technologie Roumanie SRL și Segula Technologies Romania SRL.
Investigația a relevat că aceste firme au convenit să nu concureze între ele pentru recrutarea și angajarea muncitorilor calificați în domeniul producției de autovehicule și în activități conexe, cum ar fi serviciile de inginerie și consultanță tehnică. Mai mult, ele s-au angajat să nu recruteze angajați de la alte companii membre ale acelei înțelegeri, fără consimțământul prealabil al firmei respective. Amenzile aplicate companiilor sunt detaliate astfel: Akkodis Romania SRL – 5.539.871,75 lei, Alten Si-Techno Romania SRL – 10.651.566,50 lei, Automobile-Dacia SA – 81.530.497,62 lei, Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL – 7.710.801,66 lei, Expleo Romania SRL – 7.428.131,86 lei, FEV ECE Automotive SRL – 1.398.870,03 lei, Renault Technologie Roumanie SRL – 46.294.136,03 lei și Segula Technologies Romania SRL – 3.158.982,76 lei.
Practicile investiției identificate, denumite acorduri „no-poaching”, sunt convenții ilegale în care firmele convin să nu angajeze angajații competiției, compromițând astfel concurența reală pe piață. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat importanța acestor resurse umane în competiție, menționând impactul negativ al unor astfel de înțelegeri, care creează bariere artificiale pe piață și afectează astfel mobilitatea angajaților.
Aceasta reprezintă prima acțiune de acest gen în care sunt sancționate comportamentele anticoncurențiale legate de atragerea forței de muncă specializate. Chirițoiu a evidențiat că resursele umane sunt esențiale în contextul cheltuielilor totale ale companiilor și al deficitului de personal calificat. Consiliul Concurenței poate aplica măsuri autoritare, iar amenzile vor contribui la bugetul de stat, fiind implementate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Pe parcursul investigației, o companie a beneficiat de un program de clemență, oferind informații valoroase pentru demonstrarea practicii anticoncurențiale, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a amenzii. Alte cinci companii au recunoscut faptele, câștigând astfel reduceri ale sancțiunilor. Această anchetă a fost declanșată de o sesizare efectuată prin intermediul Platformei Avertizorilor de Concurență, subliniind colaborarea între autorități și cetățeni în combaterea abuzurilor de pe piața muncii.
