Marius Pîrvu, despre vânzarea Arpechim: „Statul român trebuie să îşi asume: ori să dea girul pentru aprobarea CSAT, ori să găsească o soluţie de conservare a acestor active”
Într-o declarație recentă, Marius Pîrvu, coordonatorul Diviziei Petrochimice Bradu din cadrul Oltchim Râmnicu Vâlcea, ex-principal actor al administrației locale și fost suprefect, a subliniat importanța asumării unei decizii de către statul român în ceea ce privește vânzarea rafinăriei Arpechim. Pîrvu a afirmat că aceasta trebuie să se axeze pe obținerea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) sau pe găsirea unei soluții eficiente pentru conservarea activelor rămase.
Până la acest moment, discuțiile au fost centrate pe vânzarea pe bucăți a acestei platforme industriale emblematice, care a avut un impact economic semnificativ asupra comunității locale de-a lungul decadelor. Rafinăria Arpechim, înființată în 1971, a fost o sursă de muncă pentru mai mult de 7000 de angajați până la anul 1989. Deși între 2011 și 2013 activitatea a fost suspendată din motive economice, vânzarea totală a platformei a fost încercată, fără succes, în data de 9 februarie 2023. Prețul atunci era de aproape 50 de milioane de euro plus TVA.
Rafinăria își suspendase activitatea în 2011, iar apoi intrase în insolvență în 2013. Achiziția activelor funcționale de către Chimcomplex Borzești, deținută de omul de afaceri Ștefan Vuza, a avut loc în 2018, însă în 2019 compania a intrat în faliment. Licitațiile pentru vânzarea pe bucăți a activelor au început în mai 2024 și s-au încheiat la finalul anului 2025. Pîrvu a menționat că, în contextul în care platforma rămâne un obiectiv economic strategic pentru România, este esențial ca orice vânzare să fie analizată corespunzător prin prisma securității naționale.
Perspectivele de viitor pentru Arpechim depind acum de decizia CSAT. Pîrvu a explicat că, în cazul în care avizul nu este obținut, statul român va trebui să ia măsuri urgente pentru a preveni degradarea ulterioară a activelor, care ar putea duce la lipsa de fonduri pentru pază și întreținere, afectând astfel economia locală.
O preocupare majoră a comunității locale este crearea de locuri de muncă de către noii investitori. Marius Pîrvu a subliniat că ar fi fost preferabil ca întreaga platformă să fie vândută integrat, pentru a asigura continuitatea activităților industriale și a genera venituri la bugetul Primăriei Bradu. Vânzările parțiale riscă să afecteze negativ impozitele locale. În acest sens, expertiza sa sugerează că o restructurare a vânzării care să implice o soluție industrială viabilă ar putea aduce beneficii economice semnificative.
Pe lângă aspectele economice, un alt punct important în discuție a fost cel al poluării din zona Arpechim. Marius Pîrvu a menționat că, deși activitatea industrială din trecut a generat poluare, aceasta nu este considerată majoră și nu prezintă un risc ecologic semnificativ pentru zonă.
Noii investitori, care se ocupă de diverse domenii, cum ar fi dezvoltarea imobiliară și energia regenerabilă, sunt deja implicați în procesul de achiziție a unor părți din platformă. Totuși, fără aprobarea CSAT, vânzarea nu poate fi considerată finalizată. Astfel, întreaga situație ridică întrebări cu privire la viitorul industrial al regiunii și al locurilor de muncă aferente.
