Antreprenorii români, blocati în era „like-ului”: doar 1 din 5 IMM-uri reușește să vândă online
Deși mici și mijlocii firme din România au reușit să capteze atenția în mediul digital, realitatea este că acestea rămân în continuare distanțate de economia online reală. Un recent studiu în domeniu subliniază faptul că digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii este adesea neadecvată: cu o vizibilitate remarcabilă, dar cu puține rezultate concrete în vânzări și investiții reduse în tehnologie și competențe. Din acest motiv, internetul este utilizat mai degrabă ca un vitrină publicitară, decât ca un motor generativ de vânzări.
Datele colectate arată că aproximativ 22% dintre IMM-urile din România desfășoară activități de comerț online efective. În schimb, mai mult de 60% dintre aceste companii au site-uri proprii, iar aproape 77% sunt active pe rețelele sociale. Totuși, majoritatea acestor întreprinderi se limitează la crearea unor pagini de Facebook, promovări superficiale și site-uri elementare, lipsindu-le funcționalitățile necesare pentru a susține activitățile comerciale sau relații complexe de vânzare.
Reprezentanții mediului de afaceri atrag atenția asupra infrastructurii digitale disponibile în România și asupra unui sector IT competitiv, dar totodată expun dificultățile considerabile întâmpinate de IMM-uri în integrarea tehnologiilor moderne în modele de afaceri profitabile. Absența unei strategii definite și a unor investiții semnificative face ca procesul de transformare digitală să fie dezorganizată și neuniformă, nereușind să genereze un impact semnificativ asupra competitivității economice a acestor firme.
Discrepanța între prezența online și performanța reală este evidentă, în special în modul în care companiile își utilizează social media. Majoritatea preferă Facebook, urmat de Instagram și WhatsApp, în timp ce platformele de tip LinkedIn sau TikTok au o rată de adoptare mult inferioară. Aceasta expunere nu se traduce însă în vânzări directe, subliniind lipsa corelării între activitatea online și scopurile comerciale stabilite.
Adoptarea tehnologiei se desfășoară în principal acolo unde este o obligație legală sau unde beneficiile sunt evidente pe termen scurt. Astfel, utilizarea facturării electronice și a contabilității digitale este aproape standardizată, similar cu folosirea instrumentelor de marketing online. În schimb, soluții avansate capabile să stimuleze progrese reale în productivitate, cum ar fi sistemele CRM, ERP, automatizarea proceselor sau migrarea în cloud, sunt implementate doar de aproximativ două treimi dintre firme, fără a fi integrate într-o strategie pe termen lung.
Un alt aspect critic îl constituie investițiile în formarea resurselor umane. IMM-urile direcționează, în medie, doar o mică parte din cifra de afaceri către dezvoltarea compentențelor digitale ale angajaților sau cercetare-dezvoltare. Mulți dintre angajați dispun de competențe digitale medii, iar specialiștii cu pregătire avansată sunt rar întâlniți. Doar un număr limitat de firme investește resurse considerabile în formarea continuă a echipelor, ceea ce restricționează capacitatea lor de a inova.
Relația pe care IMM-urile o întrețin cu autoritățile este adesea percepută ca un rău necesar, nu ca un beneficiu. Antreprenorii evidențiază problemele întâmpinate, cum ar fi platformele cu dificultăți de utilizare, erorile frecvente și lipsa interoperabilității între diverse instituții, obligându-i să introducă aceleași date de mai multe ori în sisteme diferite.
Cu toate acestea, nu este totul pierdut. Experții prevăd că, în următorii ani, antreprenorii din România vor fi constrânși de dinamica pieței și de concurență să adopte o digitalizare reală. Aceasta ar putea însemna dezvoltarea de site-uri inteligente, implementarea de soluții bazate pe inteligență artificială, personalizarea vânzărilor online și o tranziție rapidă la servicii cloud.
