Descinderi ale Parchetului European în Vrancea: Subvenții UE pentru tineri săraci, deturnate prin firme-fantomă
O investigație amplă desfășurată de Parchetul European a dezvăluit o rețea complexă de fraudare a fondurilor europene destinate sprijinirii tinerilor defavorizați din județul Vrancea. Marți, 27 ianuarie 2026, procurorii europeni au coordonat nu mai puțin de 25 de percheziții în municipiul Focșani, precum și în alte localități din regiune, în cadrul unui dosar care vizează utilizarea ilegală a banilor proveniți din bugetul Uniunii Europene.
Investigația a condus la sechestrarea a zece bunuri imobiliare, inclusiv locuințe și terenuri, în valoare totală de circa 300.000 de euro. De asemenea, au fost blocate conturile bancare ale persoanelor suspectate, iar opt indivizi au fost conduși la sediul EPPO din Iași, unde li s-a adus la cunoștință statutul de suspecți.
Informațiile provenite de la Parchetul European indică faptul că dosarul se referă la un proiect finanțat prin Programul Operațional Capital Uman, având o valoare totală de aproximativ 250.000 de euro. Scopul acestor fonduri era sprijinirea afacerilor inițiate de tineri aflați în dificultate socială. Totuși, ancheta a relevat că acești bani au fost obținuți și cheltuiți fraudulos.
Se susține că suspecții au orchestrat o schemă prin care controlau formal zece societăți comerciale, înființate pe numele unor tineri vulnerabili, cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani. Acești tineri proveneau din familii cu situații sociale precare și aveau un nivel de educație limitat, fiind folosiți ca „paravan” pentru a accesa subvențiile europene.
În această operațiune, tinerii au fost invitați să participe la cursuri de antreprenoriat și să figureze oficial ca fondatori ai firmelor, fără ca ei să fie conștienți de utilizarea reală a acestor societăți. Ulterior, respectivele firme au încheiat contracte de finanțare cu un partener de proiect din Focșani, în timp ce managementul a fost exercitat efectiv de către grupul investigat.
Potrivit procurorilor, pentru a justifica utilizarea fondurilor, au fost falsificate documente care simulează activități economice inexistente, inclusiv plăți de salarii fictive, achiziții inventate și contracte de închiriere fără suport real. Aceste practici au permis deturnarea banilor europeni, afectând scopul social pentru care au fost acordați acești bani.
Investigația este în plină desfășurare, iar Parchetul European continuă să efectueze cercetări pentru a determina întreaga amploare a fraudei și pentru a recupera prejudiciul adus bugetului Uniunii Europene.
