SFATUL PSIHOLOGULUI. REŢELELE SOCIALE ŞI LIMITA DE VÂRSTĂ
Discuția despre vârsta minimă necesară pentru accesul la rețelele sociale devine din ce în ce mai stringentă, întrucât efectele adverse asupra sănătății mintale a tinerilor devin tot mai evidente. Adolescența constituie o etapă crucială în formarea identității personale, iar rețelele sociale complică acest proces prin promovarea unei versiuni publice a sinelui – denumită „sine performant”. Astfel, studiile indică faptul că adolescenții pot petrece între 3 și 4 ore pe zi comparându-se cu alții în mediul online, ceea ce duce la interferențe semnificative în dezvoltarea unei identități autentice.
Datele adunate în perioada 2010-2019 arată o creștere alarmantă de 50% a simptomelor depresive în rândul fetelor adolescente, coincizând cu expansiunea utilizării smartphone-urilor. Este important de menționat că mintea adolescentului se află într-o stare unică de vulnerabilitate în această etapă a vieții. Sistemul limbic, responsabil pentru gestionarea emoțiilor și a recompenselor, devine hipersensibil, în timp ce cortexul prefrontal, care controlează impulsurile, continuă să se dezvolte până în jurul vârstei de 25 de ani. Acest tip de dezechilibru creează un context propice pentru dependența de validarea socială obținută prin intermediul platformelor digitale.
Algoritmii rețelelor sociale sunt concepuți să stimuleze circuitul recompensei, eliberând dopamină la fiecare apreciere sau comentariu primit. Acești stimuli devin rapid o obișnuință pentru creierul adolescent, generând comportamente compulsive de tipul celor întâlnite în dependențe. O serie de psihologi sugerează că vârsta minimă pentru accesul la aceste platforme ar trebui să fie crescută la 16 ani, un moment în care adolescenții își dezvoltă o maturitate cognitivă mai solidă.
Cu toate acestea, stabilirea unei limite de vârstă nu este o soluție suficientă pe cont propriu. Este esențială implementarea unei educații digitale corespunzătoare, implicarea activă a părinților și promovarea unui design etic în rândul platformelor sociale. Protejarea sănătății mintale a tinerilor necesită o recalibrare fundamentală a modului în care interacționăm cu tehnologia modernă.
Clinica Senex, cu locații în București și Pitești, oferă suport psihologic pentru adolescenți și familiile acestora. Programările se pot face contactând 0724.222.500 sau vizitând site-ul www.clinicasenex.ro. Întâlnirea cu un psiholog oferă oportunitatea de a discuta deschis despre gândurile și sentimentele dificile, facilitând astfel procesul de schimbare dorit. Acesta este un mediu în care tinerii se pot simți înțeleși și susținuți, întâlnind, poate pentru prima dată, un loc în care pot vorbi fără judecată.
Bogdan Stoian, psiholog clinician și fondator al Clinicii Senex, subliniază importanța acestui suport în contextul actual marcat de presiuni din partea rețelelor sociale.
