„`html
DATE ALARMANTE: ROMÂNIA, FRUNTAȘĂ ÎN UE LA ACCIDENTE RUTIERE MORTALE
România continuă să păstreze un statut îngrijorător în ceea ce privește siguranța rutieră, fiind țara cu cea mai mare rată de decese în accidente rutiere din Uniunea Europeană. În 2024, țara noastră a înregistrat o rată alarmantă de 78 de victime la un milion de locuitori, în contrast puternic cu tendințele descendente ale altor state membre. Aceasta evidențiază un dezechilibru grav în modul în care sunt gestionate problemele legate de siguranța pe drumuri.
Conform raportului din 2024, Uniunea Europeană a înregistrat un total de 19.900 de decese în accidente rutiere, o scădere ușoară de aproximativ 2% față de anul anterior. Aceasta, în ciuda unui trafic în continuă expansiune și a unui număr mai mare de vehicule pe șosele. Comparativ cu anul de referință 2019, statisticile arată o reducere de 12% a deceselor. Totuși, evoluțiile în această direcție sunt variate între diferitele țări, creând un tablou fragmentat al siguranței rutiere la nivel european.
Suedia se impune ca un exemplu de excelență în siguranța rutieră, având doar 20 de decese la un milion de locuitori, în timp ce România domină clasamentele negative. Alte state est-europene se regăsesc, de asemenea, pe o treaptă inferioară în termeni de siguranță, în timp ce națiuni precum Spania, Franța, Italia sau Țările de Jos se bucură de rezultate semnificativ mai bune. Scopurile Uniunii Europene sunt de a reduce cu 50% numărul de decese rutiere până în 2030, împreună cu câteva țări, inclusiv Belgia, Danemarca, Polonia și Slovenia, pe aceeași cale de îmbunătățire.
În încercarea de a aborda această criză, Comisia Europeană a lansat inițiative importante cum ar fi „Baseline” și „Trendline”, care examinează detaliile infrastructurii, comportamentul conducătorilor auto și aplicarea legilor în toate statele membre. De asemenea, programul EU Road Safety Exchange promovează schimbul de bune practici între țări, oferind exemple de succes care pot fi replicate. Un astfel de exemplu este Lituania, care a implementat modelul de infrastructură rutieră 2+1, inspirată de practicile suedeze, iar Letonia aplică metode finlandeze în investigarea accidentelor rutiere.
România are în plan să implementeze o rețea națională de camere fixe care să monitorizeze viteza pe drumuri, modelată după un sistem spaniol, cu o estimare de finalizare pentru 2026. Totuși, specialiștii subliniază că aceste măsuri riscă să fie insuficiente fără o abordare unitară la nivel național, ce include investiții sustenabile și o prioritizare reală a siguranței rutiere.
Fără acțiuni mai hotărâte, România va continua să fie fruntașă în statisticile negative, riscând să nu îndeplinească obiectivul Uniunii Europene de diminuare cu 50% a morților în accidente rutiere până în 2030, în ciuda progreselor observate în alte state membre.
„`
