E DE ÎNGRIJORARE! DOAR 50% DIN ADĂPOSTURILE DE PROTECŢIE CIVILĂ DIN ARGEŞ SUNT OPERATIVE
În aceste vremuri dificile, o spunem fără ezitare: ne confruntăm cu provocări semnificative, nu doar din cauza deciziilor discutabile ale liderilor politici, ci și din cauza unor amenințări externe care devin din ce în ce mai palpabile. Conflictele din Ucraina și Iran au generat nu doar efecte economice devastatoare, ci și un climat de nesiguranță, cu avertizări privind posibile atacuri, chiar și accidentale. Această vulnerabilitate subliniază o problemă majoră: dezinteresul politicienilor care ne conduc în asigurarea unei protecții adecvate.
Conform unui raport emis de Curtea de Conturi, mai puțin de jumătate din adăposturile de protecție civilă din România sunt funcționale. Exact 49,86% din acestea erau operative la începutul anului 2023. Evident, eficiența diferă de la județ la județ, iar în Argeș, datele indică un grad de operaționalizare de aproximativ 50%. În comparație, județele Covasna și Maramureș se laudă cu o eficiență de 100%, în timp ce Neamț se află în situația alarmantă de 1% operativitate.
Din analiza efectuată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, rezultă că în județul Argeș există 56 de adăposturi publice funcționale, în contrast cu 74 neoperative. De asemenea, există 22 de adăposturi private operaționale și 4 neoperative. Situația din municipiul reședință de județ, Pitești, este chiar mai dramatică, cu un raport de operaționalizare de doar 38%. Asta înseamnă că din cele 98 de adăposturi publice, la dispoziția locuitorilor sunt doar 31, iar din cele 11 private, doar una este disponibilă pentru utilizare.
De asemenea, dintre cele 102 localități din județul Argeș, doar 13 dispun de adăposturi, localizate în orașe precum Pitești, Moșoaia, Bradu și altele. Conform acestor date alarmante, adăposturile funcționale din Argeș pot oferi refugiu doar pentru 1,29% din întreaga populație a județului, ceea ce este inacceptabil având în vedere potențialele amenințări.
Raportul de audit al Curții de Conturi, intitulat „Adăposturile de protecție civilă între realitate și necesitate”, concluzionează că „lipsa condițiilor necesare protejării populației în situație de conflict armat indică nevoie reproiectării sistemului național de adăpostire”. Însă, în ciuda acestor observații alarmante, atenția publică se îndreaptă spre teme mai puțin critice, precum reorganizările legislative sau pensiile speciale, lăsând în umbră problemele fundamentale legate de siguranța cetățenilor.
