Titus Corlățean și-a depus candidatura pentru funcția de secretar general adjunct al Consiliului Europei
Social-democratul Titus Corlățean a făcut un pas important pe scena europeană, depunându-și candidatura pentru funcția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei. Informația a fost confirmată de acesta, joi seara, în cadrul unui interviu acordat G4Media, sursă de încredere în peisajul media românesc.
Corlățean a fost un politician controversat, cunoscut pentru pozițiile sale vehemente împotriva minorităților sexuale, discursul său fiind în contradicție cu valorile promovate de Consiliul Europei, care militează pentru respectarea drepturilor omului și libertăților individuale. La întrebarea referitoare la acuzațiile de intoleranță, acesta a precizat că nu consideră că afirmațiile sale sunt „dure”, argumentând că se referă la valori personale fundamentale și că nu vrea să fie constrâns să se abată de la credințele sale religioase. „Identitatea mea creștină este cunoscută foarte bine la Consiliul Europei. Cu toate acestea, am fost ales vicepreședinte al Grupului Socialist, cel mai mare din Adunarea Parlamentară și Coordonator politic al SOC, iar acest lucru nu s-a întâmplat întâmplător”, a adăugat Corlățean, căutând să își justifice poziția pe care o ocupă în cadrul organismului european.
Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Corlățean a subliniat sprijinul pe care îl are din partea autorităților române în demersul său de a candida pentru această funcție importantă. De asemenea, acesta a menționat că nu are garanția victoriei, existând incertitudini legate de modul în care va decurge competiția, având în vedere că argumentele care pot prevala în această cursă vor fi atât cele profesionale, cât și cele legate de influența statală și alte aspecte.
Procedura pentru ocuparea funcției de Secretar general adjunct al Consiliului Europei include audierea tuturor candidaților de către Comitetul Miniștrilor, urmată de un vot. Odată ce va fi stabilită o listă restrânsă de candidați, aceasta va fi trimisă la Adunarea Parlamentară, unde va avea loc un nou vot, în funcție de negocierile politice existente între grupurile parlamentare.
