Aurul explodează pe piețele globale. Bijuteriile devin tot mai scumpe în România
Creșterea accelerată a prețurilor metalelor prețioase pe plan internațional se resimte din ce în ce mai puternic în România. Aurul și argintul au atins niveluri record, iar comercianții de bijuterii se văd nevoiți să ajusteze prețurile, să regândească designul produselor și să facă față unei scăderi semnificative a vânzărilor.
Potrivit lui Mihai Trif, președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii, evoluția din ultimele luni este direct legată de explozia cotațiilor metalelor prețioase pe bursele internaționale.
Creșteri spectaculoase ale metalelor prețioase
În luna ianuarie 2026, aurul a înregistrat o scumpire de peste 17%, după ce în 2025 deja se observa o creștere spectaculoasă de aproximativ 64%. Argintul a avut o evoluție și mai dramatică, cu un avans de aproape 148% într-un singur an. Această tendință i-a forțat pe producătorii și comercianții de bijuterii să adapteze prețurile, deoarece materia primă este tranzacționată la bursă și influențează direct costul final al produselor.
Cu toate acestea, nu toate majorările de preț au fost transferate integral către clienți. Multe magazine au ales să reducă din marjele de profit pentru a păstra produsele cât mai accesibile consumatorilor.
De ce unele bijuterii se scumpesc mai rapid
Impactul creșterii prețului metalelor diferă în funcție de tipul produsului. La bijuteriile în care cantitatea de metal este dominantă, cum ar fi verighetele sau lanțurile masive, materia primă reprezintă peste 80% din valoarea finală. În astfel de cazuri, scumpirile se reflectă aproape imediat în prețul de la raft. Pe de altă parte, la piesele cu design complex sau gramaj redus, unde manopera și tehnologia de producție au o pondere mai mare, efectul creșterii aurului se resimte într-un mod mai moderat.
Piața se adaptează: bijuterii mai ușoare și aliaje noi
Pe fondul acestor scumpiri, industria bijuteriilor încearcă să se adapteze. Producătorii dezvoltă bijuterii cu gramaj mai mic, dar care păstrează același impact vizual, utilizând tehnologii moderne de fabricație. În același timp, observăm o creștere a interesului pentru aliaje mai accesibile, precum aurul de 9K sau 14K, în detrimentul celui de 18K, ceea ce permite menținerea unor prețuri mai favorabile pentru clienți.
Bijuteria nu este neapărat o investiție
Deși interesul pentru aur tinde să crească în perioadele de incertitudine economică, specialiștii din industrie subliniază că bijuteriile nu ar trebui considerate un instrument financiar optim. Prețul unei bijuterii include numeroase costuri suplimentare, cum ar fi designul, manopera, taxele de laborator, TVA-ul și adaosul comercial. La revânzare, cumpărătorii primesc, în majoritatea cazurilor, doar valoarea metalului, care este calculată în funcție de gramaj și puritate. Din aceste motive, pentru investitori sunt recomandate produse precum lingourile sau monedele din aur.
Fenomenul „aurului vechi” și problemele legislative
O sursă importantă de materie primă pentru producători este achiziția de bijuterii vechi de la populație, care sunt topite și reutilizate. Totuși, reprezentanții industriei avertizează că acest sistem poate fi exploatat din cauza unor lacune legislative. În anumite situații, tranzacțiile declarate drept achiziții de la persoane fizice pot masca produse provenite din comerț ilegal. Mai mult, regimul fiscal diferit aplicat produselor second-hand poate crea un avantaj competitiv incorect pentru cei care nu plătesc TVA la întreaga valoare a produsului.
Perspective incerte pentru 2026
Viitorul pieței bijuteriilor din România rămâne strâns legat de evoluția cotațiilor internaționale ale metalelor prețioase. Dacă prețurile continuă să crească rapid, industria s-ar putea confrunta cu o perioadă dificilă, marcată de scăderea vânzărilor și presiuni financiare asupra operatorilor. Pe de altă parte, o eventuală stabilizare a piețelor ar putea oferi sectorului posibilitatea de a se adapta la noile niveluri de cost și de a-și recăpăta echilibrul.
