21 Martie 1945: Înființarea Universității Muncitorești a P.C.R., care a devenit ulterior Academia de Învățământ Social-Politic „Ștefan Gheorghiu”
La data de 21 martie 1945, în contextul unui sistem politic totalitar, a fost înființată Universitatea Muncitorească a Partidului Comunist Român (P.C.R.), cu scopul de a educa cadre politice loiale regimului. Inițiativa a fost pusă în practică de Ana Pauker, iar Universitatea a fost redenumită ulterior Academia de Învățământ Social-Politic „Ștefan Gheorghiu”, având ca principală misiune formarea tinerilor într-o ideologie marxist-leninistă uniformizată.
Academia „Ștefan Gheorghiu” a funcționat ca o instituție de elită, dedicată pregătirii cadrelor necesare pentru administrarea eficientă a statului și deservirea politicii partidului. Prin educația oferită, absolvenții erau instruiți nu doar în teoriile sociale, ci și în abilități de manipulare a opiniei publice, fiind pregătiți să ocupe funcții cheie în domenii precum jurnalistica sau cultura.
Leonte Răutu, care a fost rector al instituției între 1972 și 1981, sublinia importanța formării unui „militant revoluționar” din fiecare absolvent, insistând asupra devotamentului față de partid și față de stat. Această contiguitate între educație și ideologie, propusă de Răutu, era esențială pentru menținerea controlului asupra societății și dezvoltarea unei generații de lideri dedicați regimului comunist.
În 1966, instituția a fost redenumită Academia de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”, consolidându-și rolul ca centru de formare pentru cadrele de conducere ale P.C.R. Hotărârea nr. 474/1968 a Consiliului de Miniștri prevedea recunoașterea certificatelor de studii ale absolvenților, echivalente cu cele obținute în învățământul superior, iar astfel absolvenții puteau beneficia de drepturile corespunzătoare acestei categorii.
Organizarea Academiei în ceea ce privește învățământul social-politic a fost stabilită prin hotărârea Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R. din 3 octombrie 1971, consolidând astfel statutul instituției în peisajul educațional comunist. Sediul acesteia, situat pe Bulevardul Iuliu Maniu, a fost finalizat în 1975, devenind un exemplu de arhitectură brutalistă în București.
Academia de Studii Social-Politice, cum a fost denumită în 1989, a fost desființată prin Hotărârea de Guvern nr. 55 din 19 ianuarie 1990, în urma transformărilor politice din România, iar instalațiile și baza materială au fost transferate către Universitatea București și Institutul Politehnic București. Prin această reformă, au fost înființate noi facultăți, cum ar fi cele de psihologie, sociologie, jurnalism și studii politice.
Astfel, Academia „Ștefan Gheorghiu” a avut un impact semnificativ asupra structurii educaționale și politice a României comuniste, furnizând cadre politizate care să susțină și să perpetueze regimul autoritar impus de P.C.R. Cu toate că instituția a fost percepută ca un avatar al birocrației comuniste, diplomați și absolvenți au continuat să influențeze politica românească chiar și după disoluția sa oficială.
