PASTILA DE FRUMOS. DEZRĂDĂCINARE IDENTITARĂ
Amân detaliile promise în ediția trecută, referitoare la „fentarea unor jaloane” chiar de la aderarea în U.E., pentru a prelua o temă de maximă importanță ce necesită o dezbatere responsabilă în societatea românească. Asistăm cu o pasivitate alarmantă la ieșirea de pe scena istoriei a unei clase sociale fundamentale, construită de stră-străbunicii noștri. Aceasta este o realitate definită magistral de scriitorul, sociologul și istoricul Liviu Rebreanu în dizertația sa „Laudă țăranului român”. Recent, un eveniment dătător de speranță a avut loc la Cotroceni.
Președintele Nicușor Dan, în ciuda responsabilităților sale internaționale și a rolului său de mediator într-o guvernare greu încercată, reușește să includă pe agenda sa o strategie agricolă vastă, un „Plan de țară” menit să ghideze România în următorii zece ani. Această inițiativă a fost fundamentată printr-o întâlnire inițială la Cotroceni, condusă de consilierul pe probleme economice, Radu Burnete, care a discutat cu reprezentanții așa-zisului „mediu asociativ”.Între aceștia se numără „Alianța pentru Agricultură și Cooperare” (AAC), Clubul Femierilor Români, LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), UNCSV (Uniunea Națională a Cooperativei Agricole de Vârf) și un Club al fermierilor patrioți condus de Muscă Ștefan.
Întâlnirea nu s-a concentrat asupra explicațiilor necesare pentru activitatea anterioară de diriguire a agriculturii, care a contribuind la rezultate alarmante, ci asupra Legii Arendei. Această lege a fost discutată cu ardere, dar nu în spiritul remediului pentru criza actuală. Arenda, considerată mai degrabă o „achiziție pe caiet”, a devenit o capcană ce a dus la exploatații de mii de hectare fără contribuții de capital semnificative. În absența unei piețe funciare dinamice și a unui concept solid de dezvoltare a fermelor familiale, s-a ajuns la depopularea satelor și la migrarea a 5-6 milioane de români în alte colțuri ale lumii.
Un exemplu relevant este o prezentare realizată în data de 15 martie, unde un „fermier”, probabil asociat al Clubului Fermierilor, a împărtășit public dificultățile întâmpinate în gestionarea celor 10.000 de hectare de teren. Totodată, ferma „Grupul Axios” din Ialomița, extinsă pe 20.000 de hectare și solicitată de creditori, se află în fața riscului de abandon. Legea Arendei, prin prelungirea contractelor de arendă de la 5 ani la peste 10 ani, riscă să acționeze ca un mecanism insidios de dezrădăcinare a țăranului român. Aceasta induce o separare treptată între arendatori și terenurile lor, multe dintre acestea fiind lăsate în voia sorții fără asigurarea unei moșteniri clare.
Deși propunerile legate de investiții au fost prezentate, ele ar trebui formulate prin cumpărarea terenurilor, nu prin menținerea arendei pe termen lung, ceea ce ar putea exacerba efectele déjà existente ale dezrădăcinării. În viitoarele ediții sunt așteptate analize detaliate asupra comasării terenurilor și a strategiilor necesare generării unei siguranțe alimentare durabile, dezbătute cu asiduitate în mediul asociativ.
Dr. ing. Ilarie Isac
