CAMPANIA „FĂRĂ BULLYING ÎN ŞCOLILE ARGEŞENE”
Bullying-ul, un fenomen tot mai rampant în mediul școlar, se manifestă sub diverse forme, cum ar fi hărțuirea verbală, agresiunea fizică sau atacurile online. În fața acestei probleme, elevii devin victime ale intimidărilor, amenințărilor cu violență sau umilirii publice, fiind excluși din grupurile sociale datorită particularităților lor. Din păcate, efectele acestei violențe asupra victimelor sunt profund negative și adesea sunt subestimate. Campania „Fără bullying în școlile argeșene”, inițiată de „Jurnalul de Argeș” în anul 2024, a adus în atenția publicului eforturile depuse pentru prevenirea violenței în școli.
Încercări legislative împotriva bullying-ului
Autoritățile române analizează implementarea unor măsuri mai severe pentru a combate delictul scriminat în rândul tinerilor. Părinții copiilor care se comportă agresiv ar putea fi considerați responsabili penal dacă nu își îndrumă copiii către consiliere psihologică. În luna mai a anului 2025, a fost depus în Parlament un proiect de lege care, în prezent, așteaptă aprobarea, ce preconizează înăsprirea sancțiunilor pentru minorii care comit acte violente, precum și pentru părinții acestora. Conform propunerii, părinții care nu își duc copiii la consiliere psihologică ar putea risca o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 1 și 3 ani. Această inițiativă legislative se dorește a modifica și completează Legea nr. 272/2004, care reglementează protecția și promovarea drepturilor copilului.
Consecințele actuale și necesitatea acțiunii
Până acum, singura sancțiune aplicabilă în astfel de situații este o amendă decursă de la nesupunerea părinților, totodată obligându-i la participarea la sesiuni de consiliere psihologică. Tragedia din ianuarie, când un copil a fost ucis de alți copii în Timiș, a amplificat discuțiile în jurul acestui subiect. Florin Roman, deputat PNL de Alba și unul dintre susținătorii acestui proiect, a declarat că demersul pentru adoptarea legii este parcă întârziat în comisiile parlamentare, ceea ce ridică semne de întrebare în rândul societății civile cu privire la prioritățile guvernanților în ceea ce privește siguranța copiilor în școli.
