ANCHETA DNA ÎN DOSARUL VACCINURILOR: ROMÂNIA, SOMATĂ SĂ PLĂTEASCĂ SUTE DE MILIOANE DE EURO PENTRU DECIZIILE LUATE DE CÎȚU, VOICULESCU ȘI MIHĂILĂ
România se confruntă cu o criză financiară extrem de gravă, care își are rădăcinile în gestionarea achizițiilor de vaccinuri în contextul pandemiei. Statul este obligat să plătească sute de milioane de euro pentru doze de vaccin care au fost comandate în avans, în condiții care acum sunt puse sub semnul întrebării. În timp ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) desfășoară investigații pentru a identifica responsabilii, cetățenii români se întreabă cine va suporta costurile acestor erori de conducere.
Povestea acestor achiziții controversate a început în timpul crizei sanitare, când contractele pentru vaccinuri erau gestionate de Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen. România avea opțiunea de a refuza dozele de care nu avea nevoie în termen de 5 zile, dar decidenții din București au ales să comande cantități mult mai mari decât necesarul.
Procurorii DNAu identificat discrepanțe semnificative în raporturile oficiale, de exemplu, în timp ce țara raportase aproximativ 10,7 milioane de persoane eligibile pentru vaccinare, contractele până la începutul anului 2021 prevăzuseră doze pentru a imuniza peste 23 de milioane de oameni. Chiar și după ce s-au realizat aceste achiziții, „furia achizițiilor” a continuat fără a lua în considerare realitatea epidemiologică a țării.
Investigațiile vizează trei actori principali: Vlad Voiculescu, acuzat că a semnat achiziționarea de 14 milioane de doze suplimentare de la Pfizer și Moderna fără documente justificative în martie 2021; Florin Cîțu, în calitate de prim-ministru, a aprobat memoranduri ce au condus la contractarea a peste 43 de milioane de doze, în valoare de 825 milioane de euro (fără TVA); și Ioana Mihăilă, care, ca succesoare a lui Voiculescu, a inițiat o altă achiziție pentru 34 de milioane de doze Pfizer, avizată de Cîțu.
Pe măsură ce ancheta avansează, Voiculescu a început să paseze responsabilitatea către Cîțu și Klaus Iohannis, susținând că aceștia au prioritizat interesele politice în defavoarea sănătății publice. Între timp, cifrele legate de achizițiile discutabile sunt acum în atenția procurorilor, care iau în considerare acuzații de abuz în serviciu.
Recent, pe 1 aprilie 2026, Tribunalul din Bruxelles a decis în favoarea gigantului Pfizer în cadrul procesului intentat de România, obligând țara să plătească 600 de milioane de euro pentru vaccinuri care nu au fost livrate, dar care erau stipulate în contracte anterioare din mai 2021. Această sentință aduce o presiune suplimentară asupra bugetului de stat și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul achizițiilor publice.
În tentativa de a găsi o soluție la această criză, secretarul de stat Alexandru Rogobete se pregătește să plece la Washington, unde autoritățile române speră să obțină o formă de compensare, alternativa fiind ca România să primească medicamente inovatoare în schimbul datoriilor de 666 de milioane de euro pentru vaccinuri.
La nivelul Uniunii Europene, scandalul devine un subiect de discuție major, alimentând dosarul „PfizerGate”. Deschiderea către acuzații de lipsă de transparență în relațiile dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, adaugă un strat suplimentar de complexitate acestei situații. În plus, Laura Codruța Kovesi se confruntă cu o plângere penală care susține că aceasta a împiedicat accesul justiției belgiene la informații esențiale despre contractele respective. România se află astfel la o răscruce, iar viitorul său financiar face obiectul unei intense monitorizări internaționale.
