Alexandru Kiriţescu, un mare scriitor piteştean uitat
Pe 9 aprilie 1961, lumea literară română a pierdut un talent deosebit: Alexandru Kiriţescu, un dramaturg și traducător remarcabil. Pe parcursul carierei sale, Kirițescu a adus la viață comedii satirice, cum ar fi „Gaițele sau Cuibul de viespi” și „Dictatorul”, și evocări istorice precum „Nunta din Perugia” și „Borgia”. Aceste lucrări sunt apreciate pentru conflictul profund și observațiile sociale și psihologice relevante.
Născut pe 28 martie 1888 la Pitești, Alexandru Kirițescu face parte dintr-o generație de scriitori influenți, alături de Victor Eftimiu și Mihail Sorbul. A fost fratele lui Nicolae Kirițescu, cunoscut scriitor de spectacole de revistă. Alexandru a început educația la Pitești, continuând la Alexandria și finalizând liceul „Gh. Lazăr” din București, după care a urmat studiile universitare la Universitatea din București.
Cariera lui Kirițescu a debutat rapid, la doar 22 de ani cu piesa „Învinșii”, despre care Tudor Arghezi observa că, deși era originală, titlul său era o ironie asupra începuturilor sale. Deși nu a atins faima fratelui său în domeniul revistelor, Kirițescu a scris mulți ani pentru compania „Durstoikir” (Durma-Stoicovici-Kirițescu).
Pe lângă numeroasele sale piese, în special cele din „trilogia burgheză”, cea mai notabilă rămâne „Gaițele”, scrisă în perioada interbelică. În anii celui de-al doilea război mondial, Kirițescu a adus încă o contribuție importantă cu „Dictatorul”. După 1945, a devenit parte integrantă a colectivului de lectură de la Teatrul Național din București, o responsabilitate majoră având în vedere deteriorarea semnificativă a instituției din cauza bombardamentelor din 1944 și restricțiile impuse de regimul comunist asupra autorilor ale căror opere puteau fi montate.
Ultimii ani ai vieții sale i-a petrecut într-un imobil pe strada Jean Louis Calderon din București, unde s-a stins în aprilie 1961, lăsând în urmă o moștenire literară ce merită să fie recunoscută. Deși a fost uitat în orașul său natal, piesa „Gaițele” continuă să fie jucată pe marile scene de teatru din România, demonstrând astfel impactul său durabil în cultura românească.
