CUVÂNT ŞI TAINE, O RUBRICĂ DE REV. DR. PSIH. RAFAEL VINTILĂ. DIALOGURI DESPRE OM, DINCOLO DE ANATOMIE, CU NEUROCHIRURGUL ALEXANDRU GOLEŞTEANU (1)
Sub îndrumarea Părintelui Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, o personalitate recunoscută pentru considerația pe care o acordă cadrelor medicale, am demarat o rubrică săptămânală de discuții profunde cu medicul neurochirurg Alexandru Goleșteanu. Într-o epocă în care medicina este deseori percepută prin prisma tehnologiei, cifrelor și eficienței, scopul nostru este de a reintroduce în discuție dimensiunile umane, morale și chiar spirituale ale interacțiunii dintre medic și pacient. Dincolo de instrumentele chirurgicale și de știința rigidă, se conturează întrebări esențiale privind conștiința, suferința, fragilitatea, semnificația vieții și limitele cunoașterii, întrebări pe care ne propunem să le explorăm în cadrul acestor conversații.
O PERSPECTIVĂ UNICĂ ASUPRA NEUROCHIRURGIEI
În cadrul acestui dialog inițial, Protos. Rafael Vintilă ia pulsul motivației care l-a îndreptat pe Dr. Alexandru Goleșteanu spre neurochirurgie, întrebându-l dacă l-a fascinat precizia matematică a acestei discipline sau provocarea că, uneori, câțiva milimetri pot face diferența dintre uitare și memorie, între suferință și speranță. Dr. Goleșteanu răspunde că povestea sa este poate mai simplă decât s-ar putea crede. El consolează ideea că a început să facă practică medicală încă din anul I de facultate, găsindu-se sub îndrumarea unui om extraordinar, Dr. Mihai Șchiopu, neurochirurg din Constanța, de la care continuă să învețe și astăzi. Așadar, el s-a îndrăgostit de meseria sa, de provocările întâlnite în lupta cu comă și accidente, dar și de comunicarea cu pacienții în perioada de recuperare.
DIMENSIUNEA UMANĂ A PROFESIEI MEDICALE
Secția de Neurochirurgie, în care activează, are un scop nobil, dedicându-se sănătății creierului și coloanei vertebrale. De-a lungul activității sale, Dr. Goleșteanu reușește să se distanțeze emoțional în timpul intervențiilor chirurgicale, lăsând ca sentimentele să-l copleșească ulterior, atunci când vestea dată unui pacient poate aduce bucurie sau tristețe profundă. Această capacitate de a separa emoțiile de actul chirurgical constituie, pentru el, o calitate esențială în profesia sa.
ÎNTRE CUTREMURĂTOARE ÎNTREBĂRI FILOZOFICE ŞI REALITATEA ȘTIINȚIFICĂ
Una dintre cele mai provocatoare întrebări pe care Goleșteanu o abordează este natura conștiinței: este aceasta o manifestare strict biologică sau există o dimensiune care transcende limitele științei? El consideră că, deși partea fizică a creierului, adică structura sa biologică, poate fi studiată, ceea ce se întâmplă în interiorul acestei structuri este cu mult mai complex și mai greu de explicat. Conștiința, în opinia sa, are un substrat divin, o „sămânță” ce poate influența profund viața omului, mai ales dacă reușim să ne îndepărtăm de instinctualitate și să ne concentrăm asupra dimensiunilor spirituale.
ÎNTÂLNIRI SPIRITUALE ȘI INFLUENȚA LOR
Dr. Goleșteanu își amintește cu nostalgie de vizitele sale la Mănăstirea Techirghiol, unde îl întâlnea frecvent pe Părintele Arsenie Papacioc. Cartea „chirurgului fără de arginți”, primită de la o măicuță de acolo, a adus o contribuție notabilă în formarea sa; momentul a fost pentru el unic, aproape providențial. El recunoaște că, pe măsură ce progresează în domeniul medical, devine tot mai conștient nu doar de vastitatea cunoștințelor acumulate, ci și de marea necunoscută reprezentată de suflet și conștiință, domenii ce rămân învăluite în mister pentru medicina contemporană.
