„`html
SITUAȚIE ALARMANTĂ ÎN ROMÂNIA: PESTE 41% DINTRE MAMELE SUB 15 ANI DIN UNIUNEA EUROPEANĂ PROVIN DIN ȚARA NOASTRĂ
România se confruntă cu o provocare socială majoră, sufocantă și persistentă, fiind raportată ca având unul dintre cele mai ridicate procente de nașteri în rândul mamelor minore din Uniunea Europeană. Conform datelor oferite de organizația Salvați Copiii, peste 41% din mamele cu o vârstă sub 15 ani care au născut în Uniunea Europeană sunt din România, în condițiile în care țara noastră contribuie cu doar aproximativ 4% la totalul nașterilor în cadrul UE.
Aceste statistici îngrijorătoare dezvăluie o diferență alarmantă. România înregistrează un procent de 4,04% din totalul nașterilor la nivel european, dar din acest total, ponderea nașterilor la minore ajunge la 26,19%, iar pentru fetele cu vârsta sub 15 ani, cifra este chiar mai șocantă – 41,39%.
În cursul anului precedent, România a raportat nașterea a 5.815 copii din mame minore, dintre care 496 aveau o vârstă sub 15 ani. Alarmant este faptul că aproape unul din cinci copii născuți din mamelor minore nu este primul copil al acestora, ceea ce sugerează o recidivă a sarcinilor în rândul tinerelor mame.
Specialiștii din domeniul sănătății subliniază că riscurile medicale asociate cu nașterile la mame minore sunt semnificative. De exemplu, probabilitatea ca nou-născuții să aibă o greutate redusă la naștere crește considerabil odată cu scăderea vârstei mamei; dacă în rândul populației generale acest procent se ridică la 8,04%, în cazul mamelor sub 15 ani cifra sare la 15,9%.
O altă problemă gravă asociată cu nașterile prematurizate este lipsa monitorizării medicale adecvate în timpul sarcinii. Aproape 43,3% dintre aceste nașteri au avut loc fără control prenatal, comparativ cu media națională de 28,35%, ceea ce subliniază necesitatea urgentă a unor intervenții pregătitoare mai eficiente.
Cauza principală a acestor realități triste este strâns legată de fenomenul sărăciei. Statisticile arată că 32,4% dintre copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o problemă majoră care afectează aproximativ 1,163 milioane de tineri, care se confruntă cu dificultăți în accesarea resurselor necesare pentru un trai decent.
Deși s-au înregistrat mici îmbunătățiri privind riscurile de sărăcie în ultimii ani, vulnerabilitatea copiilor rămâne o realitate îngrijorătoare, cu o diferență de aproximativ șase puncte procentuale față de adulți. În plus, datele pentru 2025 sugerează o deteriorare a sărăciei nutriționale, cu un procent de 17,2% din familiile cu copii care nu își pot permite o masă care să includă carne, pește sau proteine vegetale echivalente cel puțin o dată la două zile.
Acest lucru afectează și familiile monoparentale, unde procentul a crescut de la 19,5% la 25,9%. De asemenea, impactul sărăciei asupra accesului la educație este devastator. Conform unui studiu realizat de Salvați Copiii România, 58% dintre familiile cu copii implicați în programele educaționale nu pot susține cheltuielile necesare fără ajutor extern.
Este alarmant că procentul apare și mai drastic în cazul familiilor care se consideră sărace, unde 87% raportează dificultăți financiare în ceea ce privește educația copiilor. De asemenea, 70% dintre familiile cu un nivel educațional scăzut se confruntă cu probleme serioase în acoperirea costurilor legate de școlarizare.
Concluzionând, organizațiile de protecție a copilului subliniază că fenomenul mamelor minore, problema sărăciei și abandonul școlar sunt interconectate. Aceste aspecte cer măsuri urgente și politici publice eficiente pentru a diminua vulnerabilitatea copiilor și familiilor defavorizate din România.
„`
