ROMÂNIA, RECORD NEGATIV ÎN UE LA INVESTIȚIILE ÎN CERCETARE. BULGARIA A ÎNREGISTRAT O CREȘTERE DE APROAPE 500%
Un raport recent al Eurostat a scos la iveală un adevăr îngrijorător cu privire la situația cercetării și dezvoltării în România. Astfel, țara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește alocările bugetare pentru aceste domenii vitale, demonstrând o scădere dramatică a fondurilor alocate pe cap de locuitor, ceea ce contravine tendințelor generale din blocul comunitar.
În anul 2025, statele membre ale Uniunii Europene au investit aproximativ 130,2 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de 60,5% față de 2015. Această sumă depășește cu 2,4% nivelul din 2024, evidențiind angajamentul multor țări europene de a susține și dezvolta inovația și tehnologia.
În comparație cu media Uniunii Europene, care a ajuns la 288 de euro pe cap de locuitor în 2025, România se află la o distanță alarmantă, alocând doar 18,8 euro pe cap de locuitor pentru cercetare și dezvoltare. Această situație o plasează pe România sub Ungaria, care alocă 57,4 euro, și Malta, cu 73,7 euro. La polul opus, se află Luxemburg, cu 917,2 euro pe cap de locuitor, urmat de Danemarca (627,1 euro) și Germania (553,5 euro).
O analiză a datelor din nouă ani arată că România este singura țară din Uniunea Europeană care a înregistrat o scădere a alocărilor pentru cercetare și dezvoltare. În 2015, alocarea era de 20,8 euro per locuitor, în timp ce acum, în 2025, a ajuns la 18,8 euro, un regres îngrijorător în raport cu creșterile constante din celelalte state membre.
Un aspect revelator este evoluția Bulgariei, care a trecut de la 15,5 euro pe cap de locuitor în 2015 la 92,3 euro în 2025, ceea ce reprezintă o impresionantă creștere de 495,5% – cea mai mare din Uniunea Europeană. Aceste date subliniază un trend crescător în interiorul regiunii, contrar stagnării sau regresiei în România.
La nivelul Uniunii Europene, 37,3% din fondurile alocate pentru cercetare și dezvoltare au fost directionate spre dezvoltarea generală a cunoașterii, în timp ce 9,5% au fost disponibile pentru producția industrială și tehnologie, iar 6,7% pentru sănătate, detalii importante în contextul evoluției economice și tehnologice a Europei.
