Răsturnare spectaculoasă în criza energetică: Vântul din Dobrogea aduce peste 2.000 MW în sistem
România a experimentat o întorsătură neașteptată în contextul crizei energetice, datorită intensificării vântului, care a permis ca producția eoliană să depășească pragul de 2.000 MW. În seara de sâmbătă, în timpul unui vârf de consum energetic, producția națională a atins niveluri superioare necesarului intern, permițând astfel țării să dispună din nou de energie pentru export.
La ora 21:30, sistemul energetic național furniza mai mult de 7.000 MW, în timp ce consumul înregistrat era de aproximativ 6.500 MW. Această diferență de peste 500 MW a putut fi direcționată spre piețele externe. Parcurile eoliene din Dobrogea au contribuit semnificativ la această producție, generând aproximativ 2.460 MW, reprezentând în jur de 35% din întreaga producție internă.
Vântul a continuat să susțină performanțele sistemului și pe parcursul dimineții de duminică. La 07:34, România înregistra o producție totală de 5.623 MW, dintre care 2.076 MW erau produși de centralele eoliene, ceea ce însemna că energia eoliană constituia aproape 37% din producția totală a țării, devenind principala sursă de electricitate la acel moment.
Restul energiei era furnizat din diverse surse, inclusiv hidrocarburi, care generează 1.232 MW, cărbune – 787 MW, energie nucleară – 684 MW, și hidroenergie care contributea cu 579 MW.
Această schimbare de situație este cu atât mai remarcabilă cu cât România a întâmpinat dificultăți în zilele anterioare, cu o producție eoliană extrem de scăzută. Datele de la Transelectrica indicau o medie zilnică a energiei produse de turbine de doar 113 MW pe 1 august și fluctuații variind între 171 și 258 MW în zilele următoare.
Întoarcerea vântului a redus considerabil presiunea asupra sistemului, având în vedere că România se confrunta simultan cu un consum energetic ridicat, condiții de secetă și o disponibilitate limitată a unor surse majore de producție. Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită din 28 iulie, iar producția nucleară este asigurată de Unitatea 2, care contribuie cu aproximativ 680 MW.
De asemenea, nivelul scăzut al Dunării afectează producția hidroenergetică, iar temperaturile ridicate amplifică presiunea asupra consumului de electricitate. Cu toate acestea, impactul pozitiv al vântului a reechilibrat temporar situația, oferind României o oportunitate de a-și reduce dependența de importuri de energie, care în anumite intervale de seară au depășit 2.000 MW.
Chiar dacă această oportunitate este binevenită, există riscul ca beneficiile să dispară rapid în cazul în care viteza vântului scade. Producția eoliană este extrem de variabilă, iar o bruscare a acestui aport ar putea readuce presiunea pe celelalte surse disponibile, dar și pe necesitatea de a recurge din nou la importuri de energie pentru a satisface cerințele interne.
