NOU VAL DE FRAUDE INFORMATICE: ESCROCII SE DUC DREPT ANGAJAȚI AI BĂNCILOR ȘI CER DATE CONFIDENȚIALE
Recent, Poliția Română a emis un avertisment cu privire la o creștere alarmantă a tentativei de fraudă prin intermediul apelurilor telefonice, cunoscută sub denumirea de „vishing”. În cadrul acestor scheme, infractorii se prezintă ca fiind angajați ai bancilor sau ai departamentelor de securitate, utilizând scenarii construite pentru a-i speria pe oameni și a-i determina să ofere date confidențiale sau să autorizeze operațiuni financiare.
Conform celor transmise de Poliție, această metodă de fraudă nu se bazează atât de mult pe exploatarea unor vulnerabilități tehnice, cât pe manipularea psihologică a victimelor. Apelantul pretinde în general că a identificat o tranzacție suspectă în contul victimei, că cineva încearcă să se conecteze dintr-o locație străină sau că datele contului bancar au fost compromise. Sub presiunea acestei urgențe fabricate, individul contactat este adesea constrâns să urmeze instrucțiunile apelantului.
Fraudatorii folosesc un limbaj tehnic specific domeniului financiar pentru a crea o impresie de credibilitate, având capacitatea de a se prezenta ca lucrând pentru diverse entități, fie că sunt bănci, companii de procesare a plăților, departamente de securitate sau chiar instituții publice. De asemenea, apelurile pot fi efectuate în română sau engleză, ceea ce le extinde aria de acoperire.
O altă tehnică utilizată de escroci este falsificarea identității apelantului, cunoscută sub numele de Caller ID Spoofing. Aceasta permite atacatorilor să afișeze un număr de telefon legitim sau asociat cu o instituție de încredere, inducând astfel victimele în eroare, mai ales că apelurile pot fi inițiate prin servicii VoIP care maschează sursa reală a apelului.
Uneori, victimele sunt contactate inițial printr-un mesaj care pare a proveni de la instituția financiară, anunțându-le că vor fi apelate ulterior de un reprezentant al departamentului de securitate. De asemenea, infractorii pot avea deja acces la anumite informații despre persoana vizată, precum numele, numărul de telefon sau adresa de e-mail, pe care le folosește pentru a conferi autenticitate apelului.
Aceste scheme de fraudă sunt adesea orchestrate de grupări organizate, în care fiecare membru are un rol definit. Unii dintre aceștia pot amplifica frica victimei, insistând asupra unei amenințări iminente, în timp ce alții se prezintă ca experți care pot „protejare” banii. Această alternare între panică și aparente oferte de ajutor urmărește să diminueze vigilența persoanei contactate și să o determine să acționeze fără a gândi critic.
Scopul final al acestor încercări de fraudă este obținerea datelor personale sau a aprobatărilor necesare pentru accesarea fondurilor financiare ale victimei. Escrocii pot solicita parole, coduri PIN, coduri OTP primite prin SMS, detalii despre carduri sau codul CVV/CVC. În anumite cazuri, victimele sunt convinse să autorizeze notificări în aplicațiile bancare ori să instaleze programe care permit accesul la distanță la dispozitivele lor.
Poliția subliniază că niciodată o instituție financiară legitimă nu va cere telefonic date de autentificare, cum ar fi parole, coduri OTP, PIN-uri sau detalii complete ale cardului, în scopul „protejării” contului. De asemenea, solicitările de a instala aplicații de control la distanță sau de a muta banii într-un „cont sigur” trebuie tratate ca semne evidente ale unei tentative de fraudă.
Pentru a evita pierderile financiare, este esențial ca cetățenii să nu comunice niciodată la telefon datele de autentificare și să fie precauți privind informațiile solicitate despre carduri. Orice tranzacție sau notificare din aplicațiile bancare ar trebui aprobate doar dacă au fost inițiate de către titular. Toate apelurile în care interlocutorul face presiuni sau solicită acțiuni imediate trebuie întrerupte. Verificarea legitimității unei solicitări poate fi realizată prin contactarea băncii, utilizând informațiile de contact oficiale, nu numărul apelat de infractor.
În plus, poliția recomandă activarea notificărilor pentru tranzacții și adoptarea de măsuri suplimentare de securitate disponibile în cadrul aplicațiilor financiare. Este, de asemenea, crucial ca oamenii să discute despre aceste scheme de fraudă cu membrii familiei, mai ales cu persoanele vârstnice, care sunt mai vulnerabile la astfel de abordări. Aceste discuții pot contribui la creșterea conștientizării și la prevenirea unor potențiale fraude viitoare.
