LECȚIA DE DREPT. „ÎNTREABĂ AI-UL, E GRATIS.”
Un aspect esențial pe care îl ignorăm adesea este gestul simplu de a apăsa butonul de Accept, pe care îl realizăm de zeci de ori pe zi, fără a ne gândi la implicațiile sale juridice. Fie că completăm formulare guvernamentale, încărcăm documente în cloud, purtăm conversații cu chatboți AI sau ne autentificăm folosind biometria, fiecare acțiune are drept consecință o operațiune de prelucrare a datelor personale. Aceste date sunt colectate, stocate, utilizate și, în unele cazuri, divulgate fără ca noi să fim conștienți de unde ajung și în ce scop sunt utilizate.
Consimțământul nostru, reprezentat printr-un clic automat pe Accept, servește drept bază juridică invocată de operatorii de date. Acesta este, însă, unul dintre cele mai vulnerabile tipuri de consimțământ. Odată ce informațiile noastre sunt integrate în modele AI complexe, nu mai există posibilitatea de a le retrage, iar drepturile noastre, în special dreptul la ștergere, devin, în multe cazuri, doar un drept pe hârtie. Informațiile furnizate astăzi pentru a obține un răspuns pot fi folosite mâine pentru antrenarea modelului AI, fără ca noi să fim anunțați sau să avem opțiunea de a ne împotrivi.
Adesea introducem date sensibile – informații despre sănătate, credințe sau originea noastră – fără să realizăm riscurile asociate. Legea impune obținerea unui consimțământ explicit și informat pentru aceste date, dar în practică, acest consimțământ este rareori obținut. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei a dus la o globalizare a prelucrării datelor, iar majoritatea platformelor de AI sunt americane, ceea ce înseamnă că informațiile noastre pot fi transferate, fără avertisment, către autoritățile din SUA, fără a avea control asupra acestui proces. Mecanismele de protecție din Europa au fost, de asemenea, afectate, unele dintre ele fiind anulate de instanțe.
O amenințare gravă în acest peisaj este încrederea în chatboți pentru sfaturi legale. Deși AI-ul furnizează răspunsuri rapide într-un jargon juridic accesibil, această aparență de competență poate fi extrem de periculoasă. Chatbot-urile nu analizează faptele juridice concrete, nu citesc documente și nu inteleg practica instanțelor locale. Ele pot utiliza legi învechite fără a avertiza utilizatorii, și cel mai alarmant, nu pot fi trase la răspundere pentru erorile comise. Așadar, dacă urmați un sfat greșit din partea unui AI și suferiți prejudicii – fie acestea pierderi de drepturi, termene întârziate sau respingerea unor cereri – răspunderea revine exclusiv utilizatorului, neavând nicio cale legală prin care să recupereze prejudiciul.
În comparație, consultarea cu un avocat real oferă multiple garanții. Un avocat are datoria legală de a fi loial clientului său, cunoaște detaliile specifice ale cazului și are obligația de a răspunde patrimonial pentru consilierea oferită. Așadar, avocatul se află într-o poziție care îi permite să ofere sfaturi bine fundamentate, în contrapartidă cu limita informațiilor pe care le poate oferi un chatbot.
Inteligența artificială poate fi un instrument util pentru orientare generală și informații preliminare. Totuși, e crucial să realizăm distincția dintre informare și consultație. În timp ce o platformă AI poate oferi definiții sau explicații, deciziile cu impact juridic ireversibil trebuie să se bazeze pe consiliere profesională personalizată, oferită de specialiști care înțeleg complexitatea fiecărui caz individual.
Avocat Maria Cristina Lețu, doctor în Drept
