Scandalul digitalizării la Evidența Populației: viitorul în joc
Scandalul legat de procesul de digitalizare la Evidența Populației ia proporții alarmante. Viorel-Marian Badea, directorul Direcției Județene de Evidența Populației din Argeș, nu ezită să își exprime nemulțumirea față de direcția generală a sistemului informatic, pe care o consideră plină de lacune. Badea nu se sfiește să declare că șeful său de la București, Cătălin Giulescu, este „incapabil”, accentuând problemele acute întâmpinate în aplicarea și utilizarea acestui sistem.
„Sistemul informatic național are extrem de multe lacune,” afirmă Badea, subliniind că aceste deficiențe perturbă atât activitatea ofițerilor de stare civilă, cât și relația acestora cu cetățenii. Această critică vine în contextul în care, săptămâna trecută, s-a pus sub semnul întrebării eficiența lui Badea, fiind acuzat de Giulescu că ar fi sabotat digitalizarea oficiilor de stare civilă din Argeș, din cauza utilizării unei baze de date proprii, în loc de cele naționale.
Acuzații și replici dure
Badea îi răspunde superiorului său printr-o replică fermă, susținând că, deși au fost întârzieri în implementarea sistemului național de digitalizare, acestea au fost generate de problemele sistemului și nu din neglijență. „Nu contează la ce oră trebuie să plece trenul, ci să fii în el în momentul în care a plecat”, argumentează el, explicând că s-au realizat progrese în ciuda întârzierilor.
În plus, Badea se consideră un pionier în digitalizarea evidenței populației în Argeș, având un sistem informatic funcțional de 20 de ani, care s-a dovedit eficient în relația cu cetățenii, spre deosebire de cel național, care, conform spuselor sale, este plin de erori și sincope.
Probleme concrete cu sistemul național
Badea își știe faptele: „Aplicația noastră a fost apreciată de către directorii de la București, însă nu înțeleg de ce reacția d-lui Giulescu este atât de vehementă acum.” El aducerea în discuție a unor exemple specifice în care sistemul național a eșuat, precum erorile în emiterea actelor administrative la divorțuri sau inconsecvențele în denumirea soților în acte, subliniind că astfel de probleme au fost semnalate în mod repetat autorităților centrale, fără a se lua măsuri corective.
Critica lui Badea se extinde la lipsa de coordonare și disponibilitate de acces la datele Registrului Național de Evidența Persoanelor, accentuând că, deși au cerut acest acces, Ministerul de Interne a declarat că nu există o prevedere legală pentru a permite acest lucru. Astfel, directorul din Argeș își asumă responsabilitatea pentru realizările de la nivel local, dar nu acceptă acuzațiile de neglijență sau de lipsă de profesionalism din partea conducătorului său.
Retorica amuzantă și seriosă
Așezându-se pe un ton plastic, Badea a comparat situația creată cu un vehicul de epocă, spunând că, „noi am avut un Duster, iar DGEP ne-a vândut la nivel național un Trabant”, într-o analogie menită să sublinieze ineficiența sistemului național comparativ cu soluțiile existente la nivel local.
Directorul a concluzionat că, în loc să continue atacurile, ar fi mai constructiv să se așeze la masa dialogului. „Problemele nu sunt ale directorului Badea sau ale județului Argeș, ci ale sistemului. Dacă acest sistem nu este pus la punct, nu va funcționa niciodată eficient”, a spus el, așteptând în același timp ca Giulescu să-și ceară scuze public pentru acuzațiile nefondate.
Un luptător perseverent
Viorel-Marian Badea este cunoscut ca un luptător în arena administrativă, având un istoric de confruntări cu autoritățile. În 2017, a fost suspendat și ulterior destituit pentru că a majorat salariile angajaților, însă a contestat această decizie în instanță, unde a avut câștig de cauză. Cele trei instanțe care au validat acțiunile sale dovedesc determinarea sa de a înfrunta abuzurile administrative.
În concluzie, scandalul digitalizării de la Evidența Populației ilustrează tensiunile existente între autoritățile locale și cele centrale, dar și problemele sistemele informatici care sunt departe de a fi eficiente. Cu un director ca Viorel-Marian Badea, care se opune cu vehemență imperfecțiunilor sistemului, viitorul digitalizării în România ar putea suferi din cauza unor crize de coordonare și comunicare.
