PERCHEZIȚII ALE PARCHETULUI EUROPEAN ÎN ROMÂNIA ȘI BULGARIA ÎNTR-UN CAZ DE FRAUDĂ CU FONDURI EUROPENE
Parchetul European (EPPO) din București a desfășurat, miercuri, o serie de percheziții în cadrul unei investigații ce vizează o potențială fraudă legată de două proiecte cofinanțate de Uniunea Europeană, fiecare având o valoare de aproximativ 10 milioane de euro. Aceste proiecte se concentrează pe fabricarea de unități de baterii litiu-ion și de structuri modulare metalice prefabricate, conform unui comunicat emis de EPPO joia trecută.
În total, au fost efectuate 14 percheziții atât în România, cât și în Bulgaria, vizând domiciliile și sediile unor companii, cu scopul de a aduna dovezi relevante pentru anchetă. Măsuri de investigare au fost extinse și în Austria, precum și în Regatul Unit. În urma acestor acțiuni, șapte persoane urmează să fie conduse la sediul EPPO din București pentru a fi informate despre statutul lor de suspecți.
Conform detaliilor obținute în cadrul anchetei, beneficiarii proiectelor ar fi indicat între anii 2020 și 2024 documente false sau incorecte autorităților de gestionare din România. Acestea au inclus oferte fictive și dovezi inaccurat reprezentative pentru contribuția și capacitatea financiară proprie a acestora.
Comunicatul EPPO subliniază faptul că aceleași fonduri ar fi fost utilizate în mod repetat pentru ambele proiecte, având ca scop crearea unei aparențe de soliditate financiară. Sumele erau transferate temporar în conturile beneficiarilor doar pentru a obține extrase bancare justificative, prin intermediul cărora aceștia au obținut, în mod ilegal, fonduri din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cu o valoare totală de 7,5 milioane de euro, deja achitate.
Mai mult, ancheta sugerează că unul dintre proiecte a fost implementat în mod ilegal datorită sprijinului unui funcționar public care a validat informații false în rapoartele de inspecție de la fața locului, ceea ce a permis extinderea contractului de finanțare. În realitate, echipamentele prevăzute în contract nu ar fi fost niciodată cumpărate.
Beneficiarii, de asemenea, ar fi creat circuite financiare complexe atât la nivel național, cât și internațional, cu scopul de a deturna fondurile în interes propriu. Faptele investigate în cadrul acestei anchete ar putea fi clasificate drept infracțiuni de fraudă, fals și spălare de bani.
