CONF. DR. ADRIAN TASE: „AM REUŞIT SĂ SALVEZ UN PACIENT CU DIAGNOSTICUL DE… HIPERINFORMARE”
În urma unei experiențe extinse în domeniul medical, în care am acumulat peste 2000 de gărzi, am reușit, săptămâna trecută, să salvez un pacient diagnosticat cu hiperinformare. Acest incident evidențiază importanța informației în societatea actuală; o persoană insuficient informată devine vulnerabilă. Totuși, se știe că „curiozitatea a omorât pisica”, iar suprasolicitarea cu informații poate fi la fel de periculoasă.
Hiperinformarea, uneori denumită infobezitate, se traduce literalmente prin „îngrășare cu informații” și provoca stres și anxietate prin inundarea utilizatorului cu date nesortate și fără o pregătire adecvată. Aceasta poate genera dificultăți în procesarea informațiilor și în luarea deciziilor din cauza abundenței de date.
Pacientul în cauză, I.C., un inginer respectat, s-a alarmat profund din cauza raportărilor incessante ale smartwatch-ului său, care conținea informații medicale cardiovascular relevante. Mi-a transmis prin mesaje pe What’s App documentele sale, iar după o analiză, am descoperit că unele dintre datele furnizate nu erau valabile din punct de vedere medical. L-am convocat imediat la cabinet și am realizat că starea sa de anxietate era alimentată de această hiperinformare. Argumentele mele referitoare la selectarea și filtrarea datelor au reușit să-l convingă, salvându-l printr-o abordare diferită față de cele obișnuite.
El a împărtășit o poveste din istoria militară, povestind cum piloții de pe bombardiere erau adesea „bombardați” cu astfel de informații, iar procesul de filtrare a datelor reușea să reducă semnificativ erorile umane.
În afara mediului clinic, infobezitatea se manifestă sub diverse forme, constatându-se inclusiv prin indicatorii afișați în timp real, cum ar fi viteza autovehiculului. De asemenea, știrile televizate pot deveni atât de detaliate încât să creeze panică, indiferent de inutilitate. În sectorul medical, citirea excesivă a prospectelor medicamentoase, consultarea dr. Google sau interacțiunea cu asistenți virtuali ca Chat GPT contribuie la această problemă. Sugestia noastră este măsurarea tensiunii arteriale doar de două ori pe zi, exact atunci când are relevanță medicală; orice măsurătoare suplimentară nu este altceva decât curiozitate, care poate intensifica stresul și, implicit, crește tensiunea arterială, având în vedere așteptările legate de valorile afișate.
Similar, greutatea corporală ar trebui să fie măsurată o dată pe săptămână; orice frecvență mai mare este inutilă și chiar dăunătoare, generând tentația de a căuta soluții rapide pentru o pierdere drastică a greutății. În ceea ce privește obținerea a mai multe păreri medicale, cum ar fi consultațiile tip second opinion, acestea pot fi utile în anumite cazuri, dar nu ar trebui să existe o acumulare de păreri multiple, care pot doar să confuzeze pacientul.
În cadrul unei ediții recente a revistei Paris Match, s-a afirmat că „arta lui Auguste Renoir nu este un foc care consumă, ci o lumină care regenerează”. Transpunând acest concept în medicină, informația medicală bine aleasă și dozată cu înțelepciune poate avea efecte regeneratoare, pe când suprainformarea funcționează ca o flacără consumatoare, generând stres ce poate conduce la hipertensiune arterială, diabet zaharat și, în cazuri severe, burnout.
