Eurostat: România a înregistrat cea mai mare rată de abandon școlar în rândul tinerilor

F Marian
2 Min Read

Eurostat: România a avut cea mai mare rată a abandonului școlar în rândul tinerilor

Așa cum informează Eurostat, în anul 2025, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu sistemul de educație în Uniunea Europeană a fost de 9,1%. Aceasta reprezintă o diminuare constantă și semnificativă față de anii anteriori, scăzând de la 11,0% în 2015, având drept obiectiv reducerea ratei la 9,0% până în 2030. Totuși, România se distinge printr-o statistică alarmantă, raportând o rată de abandon școlar de 15,5% în 2025, o situație considerabil mai gravă comparativ cu multe alte state membre ale Uniunii.

Raportul detaliat al Eurostat arată o variație semnificativă a ratei abandonului școlar în cadrul Uniunii Europene, cu cele mai mici cifre constatate în Croația, Grecia, Irlanda și Polonia, unde ponderea a fost de 4% sau mai mică. În contrast, Germania și Spania urmează România în topul țărilor cu cele mai mari rate, având procente de 13,1%, respectiv 12,8%.

Diferențele dintre statele membre sunt remarcabile, având în vedere că, în timp ce 17 țări au reușit să atingă obiectivul stabilit de Uniunea Europeană pentru anul 2030, România se află cu mult peste acest prag, semnalând o provocare majoră pentru sistemul educațional românesc. Ponderea persoanelor care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională a scăzut în Uniune cu 1,9 puncte procentuale în intervalul 2015-2025.

În mod specific, țările care au înregistrat cele mai mari progrese în reducerea abandonului școlar sunt Malta, Portugalia și Spania, cu reduceri de 7,7 pp, 7,4 pp și respectiv 7,2 pp. Această evoluție aduce în discuție nu doar responsabilitățile educaționale ale statelor, ci și factorii socio-economici care contribuie la aceste statistici alarmante. Totuși, în ciuda progresului observat, existe și țări care au experimentat creșteri ale ratei abandonului, precum Germania, Cipru și Austria, ceea ce indică necesitatea unor măsuri specifice și adaptate fiecărei națiuni pentru a combate acest fenomen.”

Share This Article