Judecătorii care au mărit salariile magistraților prin sentințe definitive au încălcat cinci decizii ale Curții Constituționale
Curtea Constituțională a adoptat, în anii 2008 și 2009, cinci decizii menite să interzică instanțelor judecătorești din România să acorde creșteri salariale pentru magistrați, în pofida faptului că legislația de salarizare emisă de Parlament nu permitea asemenea majorări. Aceste decizii, considerate a fi general obligatorii, au fost ignorate de instanțe, care au continuat să emită sentințe definitive prin care se acordau majorări salariale pentru judecători, încălcând astfel normele stabilite de Curtea Constituțională.
De-a lungul anilor, această practică a degenerat dintr-o jurisprudență neunitară într-un fenomen sistemic, având un impact bugetar semnificativ. Conform estimărilor, restanțele salariale acumulate de magistrați, ca rezultat al acestor sentințe definitive, depășesc în prezent suma de 5,2 miliarde lei pentru anul curent, echivalentul a aproximativ un miliard de euro. Această situație financiară alarmantă a determinat intervenția președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, care a solicitat Guvernului recuperarea sumei în discuție printr-un proces inițiat pe 30 martie anul curent la Curtea de Apel București, proces ce a fost câștigat de aceasta încă de la primul termen.
Până la deschiderea acestui proces, nu fusese abordat în mod deschis un aspect esențial: legalitatea sentințelor definitive care au condus la majorarea salarială a judecătorilor. Ministerul Finanțelor, parte în proces, a făcut acest lucru, aducând argumente ce se sprijină pe cele patru decizii anterioare ale Curții Constituționale din 2008, care stipulează interdicția instanțelor de a acorda astfel de majorări pe baza principiului nediscriminării. Aceste directive legale, deși obligatorii, au fost sistematic ignorate de judecători în procesul de stabilire a salariilor magistraților.
