ORCHESTRA INGINERILOR – 70 DE ANI DE ACTIVITATE
Pe scena muzicală românească, pe lângă orchestrele simfonice care aparțin diverselor instituții, de mult timp își fac simțită prezența și orchestrele private. Dintre acestea, „Orchestra inginerilor” se remarcă printr-o activitate îndelungată și notable, având recent ocazia de a sărbători 70 de ani de la primul său concert. Această orchestră nu cunoaște limite în ceea ce privește talentul, având în componența sa nu doar ingineri pasionați de muzică, ci și un număr considerabil de profesioniști din diferite domenii, toate acestea aducându-și contribuția în numele artei muzicale.
Costurile concertelor sunt comparabile cu cele ale altor filarmonici, prețul biletelor oscilând între 400-500 de lei, în contrast cu sumele mai reduse cerute de artistul popular Tudor Gheorghe. Această diferență de preț reflectă, în parte, presiunea și tumultul din piața muzicală, unde un instrumentist poate ajunge să fie plătit cu sume între 1700-2000 de lei per reprezentație, determinând un dezechilibru pe piața colaboratorilor.
Printre militanții pentru istoria acestei orchestre remarcăm contribuția inginerului Virgil George Dumitriu, care în 2001 a publicat lucrarea „Inginerii și muzica”, consacrându-l pe Petru Ghebencea ca fiind fondatorul orchestrei. Ghebencea a condus orchestra timp de patru decenii, având un rol important în formarea sa ca entitate artistică. De asemenea, în 2010, prof.univ.dr.ing. Mircea Dimitrie Cazacu a adus o nouă perspectivă asupra activităților orchestrei prin lucrarea „Amintiri din viața muzicală a Politehnicii din București”, în care reflectează asupra contribuției sale personale.
În continuare, Andrei Iliescu, actualul dirijor al orchestrei, a publicat în 2017 o lucrare cuprinzătoare intitulată „Ingineri, pasiune și muzică. 60 de ani împreună cu Orchestra Inginerilor”, punând la dispoziția publicului o istorie detaliată a acestui ansamblu. Cu toate acestea, orchestra este adesea considerată o „orchestră de mercenari”, deoarece se bazează pe prezența temporară a multor membri care nu sunt întotdeauna angajați permanenți.
Un moment interesant a avut loc în cadrul unei repetiții, când orchestra, condusă de Andrei Iliescu, a refuzat să cânte la un concert din cauza unei neînțelegeri între membri. Concert-maestrul Mădălin Sandu a fost vocal în a-și exprima disconfortul față de abilitățile dirijorale ale lui Iliescu, ceea ce a dus la o căutare frenetică a unui alt dirijor, Gheorghe Iliuță, care a reușit să salveze situația. Această întâmplare evidențiază nu doar provocările întâmpinate de orchestră, dar și importanța colaborării și a profesionalismului în fața situațiilor dificile.
