PASTILA DE FRUMOS. ŞI, TOTUŞI, PE CALE DE A NE PIERDE ESENŢA?
Unul dintre săptămânalele de succes din Argeș își îndeplinește noblețea de a include în edițiile sale anuale, speciale, precum „Fabricat în Argeș” și „Simfonia Lalelelor”. Aceasta a fost realizată și în anul precedent, 2025, iar în anul curent, articolul dedicat ocupă două pagini și este intitulat „Simfonia Lalelelor de jumătate de secol – unul dintre cele mai puternice branduri ale Argeșului”. Materialul se prezintă fără semnătură, lăsând să se înțeleagă că provine din redacție. Citindu-l cu atenție, am observat și câteva gânduri formulate de administrația locală referitoare la direcția în care ar putea evolua „brandul” în noua jumătate de secol, începând cu 2027. Consider că o astfel de abordare ar putea să fie eronată.
Este necesară o clarificare a conținutului acestui articol elaborat, care din păcate, nu se bazează pe o documentare suficientă și pune accent pe aportul exclusiv al Primăriei în organizarea și evoluția Simfoniei Lalelelor. Voi aborda subiectul în serial, demonstrând că, contrar așteptărilor, doar câțiva dintre edili – Valeriu Nicolescu, în misiunea sa de primar, Tudor Pendiuc, și recent, Cristian Gentea, au avut un impact benefic asupra Simfoniei. Din păcate, alții au dus manifestația pe calea derizoriului, comercializării și politizării, îndepărtându-se de esența sa, astfel cum s-a întâmplat în mandatul lui Cornel Ionică.
Primul impuls de organizare a acestei manifestări datează din 1978, având ca inițiator Trustul de Cercetare, Inginerie Tehnologică și Proiectare Pomicolă de la Mărăcineni, iar angajații săi erau din Pitești. Această colaborare a facilitat organizarea primelor 15-20 ediții, asigurând notorietatea evenimentului cu expoziții dendro-floricole și plante de apartament la nivel național, definind ceea ce a fost cu adevărat esența Simfoniei. Afirmarea că „nimeni nu putea anticipa că această inițiativă avea să depășească statutul unei manifestări locale” este incorectă.
Manifestarea nu a început ca un simplu eveniment local; prima ei ediție, ce a avut loc pe 12 mai 1978 sub denumirea „Secera și Ciocanul”, s-a desfășurat cu un prestigiu național, adunând specialiști din diverse domenii – oameni de știință, cercetători, horticultori, arhitecți peisagiști, care au discutat despre dotarea orașelor. Este destul de nefondat să se afirme că „nimeni nu se gândea la perenitate”, având în vedere că am propus încă de la prima ediție organizarea unei Expoziții Naționale Horticole Permanente și crearea unei Grădini Botanice, lucrările începând chiar din 1979.
Mai mult, este o eroare de interpretare să se considere că „în primii ani, publicul era format din locuitori ai județului și Piteștiului”, deoarece încă de la prima ediție, au participat diverse instituții din toată țara, precum Serele Codlea din Brașov, Eforie din Constanța, Băneasa din București, Timișoara și altele. Aceștia prezenți au dat o amploare evenimentului, distanțându-l de caracterul pur local, ci transformându-l într-un fenomen de interes național, care merită să fie valorificat.”
De aceea, pentru a continua dezvoltarea acestui fenomen cultural, este crucial să păstrăm adevărul istoric, subliniind că Simfonia Lalelelor nu este doar o manifestare locală, ci una cu caracter național, caracterizată printr-o complexitate de elemente tehnico-științifice, culturale, de recreere, educaționale și sociale. Aceasta oferă o platformă de socializare și participare comunitară, iar pentru a atrage vizitatori din întreaga țară, expoziția ar trebui să cuprindă 30-40 de standuri prezentând cele mai semnificative creații florale, expuse de către creatorii lor.
Articolul discutat nu mai dezvoltă esența acestui eveniment, omite motivul pentru care „sute de autocare” ajung în Pitești. Este evident că nu o fac pentru a admira „parada bebelușilor” sau micile „expuneri tematice” ale școlarilor din Luncă, ci pentru a trăi experiența autentică a Simfoniei, un eveniment fundamental pentru comunitatea noastră.
Consider că o întâlnire organizată a fiilor Argeșului, așa cum este menționată în articol, ar putea fi extrem de benefică, cea mai adecvată fiind organizarea acesteia cu ocazia „Zilelor Piteștiului”.
Dr. ing. Ilarie Isac
