România, pe ultimul loc în UE – o realitate tristă
Într-o epocă în care educația ar trebui să fie piatra de temelie a progresului, România se află la coada Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de absolvenți ai unei forme de învățământ superior. Cu un alarmant 23% dintre tinerii cu vârsta între 25 și 34 de ani, putem întreba: ce se întâmplă cu viitorul nostru educațional?
Comparativ cu alte țări
Osificarea sistemului educațional din România contrastează flagrant cu rezultatele altor state europene. Italia, cu 31% și Ungaria, cu 32%, sunt și ele în spatele celor din fruntea clasamentului, dar măcar nu se află în subsolul listelor. Pe primele locuri stau Irlanda (65%), Luxemburg (64%) și Cipru (60%), lăsând România să se scufunde într-o indiferență periculoasă.
Un paradox educațional
Rata de absolvire a învățământului terțiar ar trebui să fie un indicator al dezvoltării unui popor, dar pentru România, acest indice este o oglindă a eșecului. Aș dori să subliniez că, conform Eurostat, media la nivelul UE pentru 2024 este de 44,1%. Aceasta este o medie cu care România nu are cum să reziste, având câteva sclipiri de gândire rațională și acțiune urgentă.
Disparități de gen în educație
Situația devine chiar și mai sumbră atunci când privim decalajul de gen. Femeile din Uniunea Europeană au o rată de absolvire de 49,8%, în contrast cu 38,6% pentru bărbați. Aceste statistici nu sunt doar cifre fără semnificație, ci o avertizare clară că valorile fundamentale ale educației au fost distorsionate. De ce este atât de greu pentru bărbați să urmeze același traseu educațional ca și femeile?
Concluzie: Oare ce trebuie să facem?
Această realitate nu este doar o statistică. Este o chemare urgentă pentru reformă, pentru reinventarea educației românești, care să nu mai fie o călătorie sinuoasă pe calea ignoranței. Atâta timp cât statisticile continuă să reflecte o astfel de deteriorare, nu putem să ne așezăm confortabil. Este nevoie de acțiuni decisive, nu de promisiuni goale. Cei care se află la cârma decision-making-ului, trebuie să înțeleagă că viitorul țării depinde de o școală funcțională, adaptată nevoilor unui nou secol.
