STUDIU: APROAPE 70% DINTRE PĂRINȚI CRED CĂ DIGITALIZAREA ESTE CHEIA UNEI EDUCAȚII MAI BUNE
Un nou sondaj efectuat de Federația Națională a Părinților – EDUPART, dat publicității la Palatul Parlamentului, scoate în evidență o tendință îngrijorătoare și, în același timp, optimistă în rândul părinților din România. Potrivit acestui studiu, nu mai puțin de 68% dintre respondenți consideră că digitalizarea școlii poate îmbunătăți semnificativ calitatea educației, iar 27% afirmă că au observat deja dovezi concrete ale succesului reformelor digitale în sistemul educațional.
Interesant este că atitudinea părinților variază considerabil între cei din mediul urban și cei din mediul rural. Aproape o treime dintre părinții din orașe manifestă o perspectivă critică față de sistemul educațional, deși dispun de mai multe resurse decât colegii lor din mediul rural. Aceasta neîncredere nu își are originea în motive structurale, ci mai degrabă în experiențele firsthand cu deficiențele actuale ale educației, ceea ce adaugă un strat suplimentar de complexitate la analiza percepțiilor educaționale.
Conform analizei realizate de EDUPART, în educație există două orientări majore: cea tradițională, care se concentrează pe discipline clasice precum gramatică, religie și istorie, și cea modernă-pragmatică, axată pe informatică, limbi străine și științe. Aceste orientări explică aproximativ 65% din variațiile valorilor educaționale exprimate de părinți. Mai mult, un procent semnificativ de 54% dintre respondenți doresc să promoveze atât valorile morale, cât și competențele moderne în educație.
Studiul introduce trei categorii principale de părinți:
- Tradiționaliști (46%) – aceștia, predominanți în mediul rural, pun accent pe valori morale și disciplină.
- Pragmatici (38%) – se concentrează pe utilitatea educației și adaptarea la cerințele pieței muncii.
- Civici (16%) – părinți cu educație superioară, încredințați în capacitatea școlii de a oferi o educație solidă și orientați spre valorile democratice.
Aproape două treimi dintre părinți consideră că responsabilitatea prevenirii consumului de droguri revine în principal familiei, în timp ce 22% creditază statul cu această sarcină, iar doar 9% consideră că instituțiile de învățământ ar trebui să se implice activ. Totodată, părinții care au un grad ridicat de încredere în stat sunt de aproape trei ori mai predispuși să afirme că autoritățile ar trebui să acționeze pentru a aborda această problemă.
Părinții cu venituri modeste percep formarea profesională ca o soluție viabilă pentru viitor (+37% față de media națională), în timp ce cei cu studii superioare consideră acest drum ca fiind riscant pentru mobilitatea socială. Este evident că mediul rural valorizează mai mult responsabilitatea și disciplina, în timp ce mediul urban promovează gândirea critică și participarea activă.
Statisticile sunt alarmante când vine vorba de încrederea părinților în instituțiile educaționale. 74% dintre respondenți își exprimă o încredere ridicată în școală, în contrast cu doar 39% care se arată la fel de optimiști cu privire la administrația locală și doar 27% în ministerul de resort. Opt din zece părinți consideră că educația este cea mai sigură investiție pentru viitorul copiilor lor; totuși, doar 36% afirmă că reforma curriculară a fost comunicată clar.
Datele au fost colectate între aprilie și iunie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 19.183 de părinți, printr-un chestionar online standardizat ce includea 30 de întrebări referitoare la comunicarea între școală și părinți, satisfacția față de instituțiile educaționale, percepțiile asupra reformei și digitalizării, orientările valorice și educația profesională.
