SFATUL PSIHOLOGULUI. CÂND AMÂNAREA DEVINE UN MOD DE VIAŢĂ
Mulți oameni se simt vinovați și se autoacuză de lene atunci când amână repetat sarcinile esențiale. Totuși, realitatea psihologică este mult mai complexă: procrastinarea nu reprezintă, în cele mai multe situații, o problemă de autodisciplină, ci una profund emoțională. Studiile efectuate în ultimele două decenii indică faptul că procrastinarea cronică este strâns legată de dificultățile în gestionarea emoțiilor neplăcute. Când o anumită sarcină generează anxietate, plictiseală, îndoieli sau frica de eșec, creierul caută instinctiv o modalitate de a scăpa de aceste sentimente. Prin urmare, amânarea devine un mecanism de evitare emoțională, nu o alegere conștientă de a fi ineficient.
Un model frecvent întâlnit este cel al perfecționistului-procrastinator, care amână Justificându-se prin standardele interioare ridicate, având convingerea că, „dacă nu pot face lucrul perfect, mai bine nu fac deloc.” Această credință irațională paralizează orice inițiativă, iar rezultatul este un cerc vicios, extrem de greu de rupt. Cu cât amânarea se prelungește, cu atât sarcina devine mai copleșitoare.
O dimensiune neurologică bine documentată este implicarea cortexului prefrontal, responsabil pentru planificare și luarea deciziilor, care intră în conflict cu sistemul limbic, centrul emoțional al creierului, care cere recompense imediate. Adesea, sistemul limbic are câștig de cauză, determinând creierul să aleagă satisfacerea dorințelor imediate, în detrimentul obiectivelor pe termen lung.
Pe termen lung, procrastinarea cronică poate eroda considerabil stima de sine, amplifică stările de anxietate și catalizează un sentiment persistent de vinovăție. Paradoxal, emoțiile pe care persoana le evită prin amânare revin, adeseori, cu o intensitate mai mare și devin mai dificile de gestionat.
O abordare terapeutică eficientă nu se concentrează pe tehnici de organizare, ci pe înțelegerea emoțiilor ce stau la baza amânării. Tehnicile cognitiv-comportamentale, alături de abordarea autocompasiunii, s-au dovedit extrem de utile în gestionarea acestor tipare. Clinica Senex din București și Pitești pune la dispoziție suport profesional, ajutând persoanele să depășească situațiile cu care se confruntă. Programările pot fi efectuate la numărul 0724.222.500 sau prin intermediul site-ului www.clinicasenex.ro.
Întâlnirea cu un psiholog oferă ocazia de a explora în siguranță gândurile și emoțiile ce pot fi dificil de discutat în alt context, creând un spațiu în care individul se poate simți înțeles pentru prima dată. Se urmărește susținerea schimbării dorite pentru a scăpa de ciclurile distructive ale procrastinării.
Bogdan Stoian, psiholog clinician şi fondator Clinica Senex
