ROMÂNII ȘI FIRMELE, TOT MAI DEPENDENȚI DE CREDITE: 819 MILIARDE LEI DATORIE. SEMNAL DE PRUDENȚĂ DE LA BNR
Recent, Banca Națională a României (BNR) a publicat un raport alarmant cu privire la creșterea îndatorării sectorului privat din România. Conform celor mai recente date, în 2025, datoria totală a firmelor și gospodăriilor a ajuns la 819,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 43% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta este o creștere semnificativă, dar cu un ritm mai lent decât în anul anterior, când creșterea a fost de 8,9%. Acum, avansul anual al datoriilor a fost de doar 5,6%.
Un aspect remarcabil în raportul BNR este faptul că populația continuă să fie principalul motor al creditării. Gospodăriile au înregistrat în 2025 o creștere a creditelor de 9,4%, dublând practic ritmul din 2024. Această tendință subliniază dependența crescândă a românilor de împrumuturi, în condițiile în care 93% din creditele acordate sunt denominate în lei, ca urmare a măsurilor de reglementare macroprudențială impuse de BNR.
Pe de altă parte, firmele nefinanciare au demonstrat un comportament mai prudent, cu o temperare a creditării. Astfel, îndatorarea acestora a crescut cu 5,1% în 2025, comparativ cu 8,1% în anul precedent. BNR evidențiază faptul că sectorul real se află într-o fază descendentă a ciclului de creditare, influențat de costurile mai mari și de dinamicile economice mai lente.
Instituțiile de credit rămân principala sursă de finanțare pentru economie, acoperind 74,4% din datoriile totale ale sectorului privat. În schimb, instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) își cresc treptat cota de piață, ajungând la 11,5% din totalul creditării.
Un alt aspect îngrijorător relevat de raport se referă la creșterea finanțării externe, care a avansat mai rapid în cazul companiilor decât al celor interne. Împreună cu acest peisaj, BNR subliniază riscurile în creștere la anumite segmente de creditare corporativă. Rata creditelor neperformante a atins 5,5% în rândul firmelor, în contrast cu un prag sub 3% pentru populație.
Rezultatele arată că cele mai vulnerabile zone includ creditele garantate de stat, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și expunerea pe piața imobiliară comercială, unde indicatorii de risc au crescut semnificativ. Prognoza pentru următoarele 12 luni sugerează o posibilă deteriorare a calității creditelor atât pentru companii, cât și pentru populație, ceea ce ar putea conduce la o presiune moderată asupra sistemului financiar.
În final, deși românii își mențin o reziliență financiară și își consolidează avuția netă, creșterea generalizată a costurilor de trai și fluctuațiile economice viitoare ar putea impacta semnificativ capacitatea de rambursare a creditelor, generând astfel un climat de incertitudine în rândul debitorilor.
