DESPRE OAMENII MICI, VORBA LUI EMINESCU, GAZETARUL
Unii dintre cunoscuți îmi spun că ar fi mai bine să evit să scriu despre o persoană care se află într-o situație delicată, referindu-se la fostul primar al Mioveniului, Ion Georgescu. „A greșit, este judecat, lasă-l în pace, pentru că a realizat și multe lucruri bune; a contribuit la construirea spitalului din oraș și merită o apreciere”, îmi recomandă aceștia. Recunosc că realizările sale nu pot fi trecute cu vederea; spitalul este un exemplu relevant în acest sens. De aceea, în gândurile mele, l-am absolvit de anumite greșeli. Totuși, am considerat necesar să aduc la cunoștință faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție au solicitat Primăriei documente privind o clinică înființată în urmă cu câțiva ani de către un membru al familiei sale.
Și nu voi renunța să scriu, chiar dacă mă expun la critici și jigniri din partea unor indivizi care demonstrează o moralitate discutabilă în sfera politică. Este datoria mea să aduc în atenție neregulile persistente legate de gestionarea banului public în Argeș, nereguli care au existat de-a lungul anilor. Am scris recent despre licitația controversată privind noul sistem de transport județean, despre achiziționarea a zeci de microbuze electrice școlare la prețuri exasperant de mari, despre reabilitările costisitoare ale obiectivelor importante din județ, și despre scandalul Radioterapiei, unde primul câștigător al licitației a renunțat la contract din lipsă de fonduri, acestea revenind ulterior în mod paradoxal în buget.
Nu am omis să abordez și subiectul corupției de la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, unde, în urma dezvăluirilor din „Jurnalul de Argeș”, întreaga conducere a fost decapitată de DNA Pitești, fiind trimisă în judecată pentru faptele sale. În același mod, am scris despre infrastructura de la Căteasca, unde banul public a fost gestionat în mod discutabil, continuând să se piardă pe calea corupției.
Mă opresc deocamdată aici, nu pentru că aș avea vreo ezitare, ci pentru că mă întreb dacă cei implicați în aceste nelegiuiri din județ realizează ce înseamnă, de fapt, misiunea unui jurnalist. Mihai Eminescu, în calitatea sa de gazetar, oferea o perspectivă relevantă asupra acestor mizerii morale, afirmând că „aceștia sunt oameni născuți pentru a pretexta intenții bune, dar având acțiuni rele”. Ei nu sunt nici buni, nici răi, ci pur și simplu insignifianți, iar existența lor nu este altceva decât o satiră a valorii umane.
