„`html
România a rămas fără energie nucleară, dar consumul a fost sub estimări: cum a fost acoperit necesarul de electricitate
Oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă a generat o situație neașteptată pe piața energetică din România, unde consumul de electricitate nu a atins nivelurile anticipate de autorități. Conform datelor oficiale, consumul de energie în seara de 13 august a fost sub prognoza realizată de Transelectrica, iar acest deficit a fost acoperit printr-un mix energetic diversificat, în care hidroenergia, centralele pe gaze și cărbune au jucat roluri esențiale, completate de importuri.
România a atins o cotă istorică joi, 13 august, când producția de energie nucleară a scăzut la zero din cauza opririi controlate a ambelor reactoare de la Cernavodă. Primul reactor fusese oprit înainte de sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a fost oprită ulterior, având în vedere debitele foarte scăzute ale Dunării. Fiecare reactor are o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, totalizând aproape o cincime din producția de energie a țării în condiții normale.
În același timp, producția de energie hidro de la Porțile de Fier a fost de asemenea afectată de nivelul scăzut al Dunării. Autoritățile din domeniul energetic au declarat stare de alertă energetică încă din 1 august, anticipând dificultăți în asigurarea necesarului de electricitate.
Consum real sub nivelul anticipat
Specialiștii de la Transelectrica estimaseră că România ar putea ajunge la un consum maxim de 6.920 MW în jurul orei 19:45. Cu toate acestea, consumul efectiv raportat prin platforma ENTSO-E a fost de 6.634 MW, cu 286 MW sub prognoză. Această discrepanță în consumul de energie a fost chiar mai mare în anumite intervale ale zilei. De exemplu, cu excepția intervalului imediat următor opririi Unității 2, consumul a fost, în general, sub estimările inițiale, ajungând la un deficit de aproape 600 MW în jurul orei 14:45.
Importurile, o soluție crucială
În perioadele de vârf, România avea o capacitate disponibilă de import de aproximativ 4.000 MW. Ministerul Energiei a estimat că necesarul de import ar putea fi în jur de 2.300 MW, o valoare ce se încadra în capacitățile comerciale disponibile. La ora 22:03, consumul era de 6.316 MW, iar producția internă de 4.469 MW, diferența fiind acoperită prin importuri care s-au ridicat la aproximativ 1.846 MW. Aceasta demonstrează cum sistemul energetic a reușit să compenseze lipsa producției nucleare prin combinarea energiei interne cu cea importată.
Hidroenergia, principala sursă de producție
Producția de electricitate din România a fost structurată în moduri semnificative, la ora 22:03, hidroenergia contribuind cu 31,97% din total, adică 1.428 MW. Centralele pe hidrocarburi au furnizat 30,67% (1.370 MW), iar cele pe cărbune 17,60% (786 MW). De asemenea, sursele eoliene au generat 9,98% (446 MW) și instalațiile de stocare, aproape 9% din producția raportată la momentul respectiv. În contrast, energia nucleară a contribuit cu 0%, iar sursele fotovoltaice au avut o valoare negativă de -0,25%, respectiv -11 MW.
În aceste condiții de criză energetică, hidrocentralele s-au dovedit a fi cea mai importantă sursă internă de energie, iar centralele pe hidrocarburi și cele pe cărbune au avut, de asemenea, o contribuție semnificativă la îndeplinirea necesarului de electricitate al țării.
„`
