Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu?
La finalul lunii octombrie 2018, Gabriela Pahonțu, fosta judecătoare și soția inginerului silvic Sever Pahonțu, a oferit un interviu în care a vorbit despre harșie și infernul îndurat de soțul ei la Direcția Silvică Argeș, sub conducerea directorului Armand Chiriloiu. Sever Pahonțu a fost supus unui regim sancționatoriu absolut halucinant, o formă de revanșă pentru neintervenția sa privind „optimizarea” dosarului în care Alina Chiriloiu, soția directorului, a fost condamnată la închisoare cu executare. Regimul aspru aplicat de Chiriloiu a dus, în final, la moartea lui Sever Pahonțu din cauza stresului excesiv și a torturii neîncetate, atât fizice cât și psihice, la care a fost supus în mediul de lucru.
Funcționarul public Sever Pahonțu a decis să atragă atenția asupra abuzurilor sistematice pe care le-a suferit. Acesta a scris un memoriu și a denunțat situația la autoritățile competente, inclusiv Prefectura Argeș, Consiliul Județean Argeș și RA Romsilva. Din păcate, răspunsul din partea acestora a fost total absent, ignorând complet aceste plângeri grave și flagrante.
Abuzurile suferite de Sever Pahonțu
În memoriul său, Pahonțu descria diverse sancțiuni disciplinare primite, care au început în 2012, datorită unor răzbunări de-a dreptul simbolice legate de contestarea abuzurilor din subordine. Asemeni unei mașini de tocat, regimul impus de Chiriloiu a dus la multiple sancțiuni, iar Sever a fost amenințat cu desfacerea contractului de muncă. Chiar și în instanță, unde a contestat toate sancțiunile, totul părea a fi împărțit între cei care își câștigau dreptatea și cei care se luptau cu un zid de tăcere și neglijare.
Condițiile de muncă au fost și ele de neimaginat, inginerul fiind mutat forțat în biroul dintr-un loc impropriu, unde nu avea acces la un calculator. Acesta semnifică nu doar neglijență, ci o strategie calculată de a-l cenzura, lăsându-l fără instrumentele necesare să-și desfășoare activitatea corespunzător.
Decesul tragic al inginerului
Sever Pahonțu a decedat din cauza cancerului, iar medicul Cătălin Cârstoiu a confirmat că afecțiunile sale medicale erau legate de stresul pe care l-a suportat la serviciu. Preocupările sale de sănătate au fost ignorate, deși se pare că aceste afecțiuni au fost exacerbate de mediul toxic în care a fost obligat să supraviețuiască. Mai mult, s-a ridicat acuzația abominabilă conform căreia directorul Chiriloiu a interzis colegilor să participe la înmormântarea lui Sever Pahonțu, dorind astfel să astupe orice formă de solidaritate umană și memorie asupra tragediei acestuia.
În cazul înmormântării, Gheorghe Davidescu, fost director al Direcției Silvice, a afirmat că el personal a participat, dar toți ceilalți colegi lipsind. Aceasta a confirmat ideea terorii instituționale care domnea în rândurile personalului de la Direcția Silvică Argeș, o atmosferă de frică și dezintegrare morală.
Neimplicarea autorităților
Campania de presă dedicată acestui caz a scos la iveală lipsa de implicare a instituțiilor publice, care nu reușește să-și îndeplinească responsabilitățile legale în fața unor situații atât de grave. Se ridică întrebarea, cât timp va mai dura ca vocea celor care suferă din cauza abuzurilor să fie realmente auzită? Este direcția corectă pe care o urmează autoritățile, mai ales cu un precedent atât de traumatizant în spate?
Zoltan Kalman, fost subprefect de Argeș, abordează problema cu un mesaj direct și clar: este inacceptabil ca o petiție să ajungă la autorități și să nu existe răspunsuri. Aceasta nu este doar o chestiune de vedere legală, ci una de respect față de cetățean.
Rămâne așadar un semn de întrebare: directorul Chiriloiu va suporta vreodată consecințele acțiunilor sale? Sau sistemul va continua să funcționeze ca un mecanism neînduplecat, înfășurat în propriile sale contradicții și neajunsuri? Cazul Sever Pahonțu merită o investigație reală, o analiză profundă a neregulilor fiscale și legale care au dus la moartea acestuia.
