COMISIA EUROPEANĂ A DECLANȘAT O PROCEDURĂ DE INFRIGEMENT ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI ȘI AUSTRIEI, VIZÂND SECTORUL ENERGETIC
România este din nou sub lupa autorităților europene, după ce Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva țării noastre și a Austriei. Această măsură survine în contextul în care cele două state nu au îndeplinit obligația de a transmite toate informațiile necesare referitoare la planurile naționale privind energia și clima.
Dacă situația nu va fi corectată în termenul stabilit, există riscul ca dosarul să ajungă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce poate atrage sancțiuni financiare inevitabile.
Anunțul a fost făcut public de reprezentanții Comisiei Europene, care au detaliat că primul pas în această procedură a fost expedierea unei scrisori de punere în întârziere către România și Austria. Cazul este înregistrat sub dosarul INFR(2026)2033. Motivația acestei acțiuni este lipsa informațiilor necesare în Planurile naționale integrate de energie și schimbări climatice, care ar fi trebuit să fie actualizate și comunicate până la 15 martie 2025.
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, denumit PNIESC, reprezintă documentul prin care fiecare stat membru al Uniunii Europene își expune strategiile pentru a atinge obiectivele energetice și climatice stabilite la nivel regional.
În cazul României, acest plan a fost publicat de Comisia Europeană în luna octombrie a anului 2024, sub conducerea lui Sebastian Burduja, atunci ministru al Energiei. Documentul conține 89 de politici și măsuri suplimentare menite să sprijine accelerarea tranziției energetice. Printre principalele direcții vizate se numără creșterea proporției energiei din surse regenerabile, reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră și introducerea unor soluții inovatoare în diverse sectoare ale economiei.
Unul dintre obiectivele fundamentale ale planului este reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 85% până în anul 2030, comparativ cu nivelurile înregistrate în 1990. România s-a angajat, de asemenea, să atingă neutralitatea climatică înainte de anul 2045, anticipând astfel termenul inițial impus de Uniunea Europeană, stabilit pentru 2050.
În conformitate cu strategia energetică, România preconizează ca, până în 2030, aproximativ 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile. Printre sursele de energie considerată esențială pentru atingerea acestui obiectiv se numără energia eoliană, energia solară și biomasa.
