„`html
UZPR: DESPĂGUBIRI DE MILIOANE DE LEI ÎMPOTRIVA JURNALIȘTILOR – UN PRECEDENT CARE RISCĂ SĂ REDUCĂ PRESA LA TĂCERE
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a atras atenția asupra unei decizii recente a Tribunalului București (TMB) care obligă trei jurnaliști să plătească despăgubiri semnificative, ridicând astfel o problemă crucială în ceea ce privește funcționarea liberă a presei din România. Această hotărâre nu este doar o chestiune privată, ci transmite un mesaj alarmant de intimidare pentru întreaga comunitate jurnalistică.
În comunicatul său, UZPR nu a comentat asupra corectitudinii deciziei instanței în contextul soluției pe fond, subliniind însă că dimensiunea acestor despăgubiri este îngrijorătoare. Când penalizările financiare pentru activitatea jurnalistică ating astfel de scale, se creează un climat de frică care poate descuraja jurnaliștii din întreaga țară să abordeze subiecte dificile sau să participe la investigații critice. Această situație echivalează cu limitarea libertății de exprimare, dar nu prin măsuri directe, ci printr-o intimidare subtilă ce descurajează demersurile jurnalistice legitime.
De asemenea, UZPR avertizează că asemenea sancțiuni pot avea un „chilling effect” profund, contrar scopului legislației europene, care își propune să protejeze jurnaliștii de acțiuni judiciare abuzive. Cu toate că legislația este menită să asigure libertatea presei, aceste cazuri sunt o dovadă că sancțiunile disproportionate pot duce la o auto-cenzură periculoasă, afectând grav capacitatea presei de a funcționa liber.
Contextul devine și mai grav având în vedere apropierea termenului de 7 mai 2026, dată limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069, care urmărește apărarea jurnaliștilor de intimidare. În loc să asistăm la o întărire a protecției libertății de exprimare, vedem soluții judiciare care, din contră, sprijină reducerea acestei libertăți esențiale.
Prin urmare, UZPR solicită autorităților să acorde o atenție sporită principiului proporționalității în cazurile ce vizează activitatea jurnalistică, să accelereze implementarea mecanismelor prevăzute de Directiva anti-SLAPP, și să asigure un cadru real de protecție pentru exercitarea libertății presei. Această libertate nu trebuie pierdută prin cenzură directă, ci poate fi compromisă atunci când costul acestei libertăți devine inacceptabil pentru cei care vor să practice jurnalismul.
„`
