RĂZBOI ÎN UE PENTRU PEȘTE: CORMORANII DEVIN INAMICUL PUBLIC NUMĂRUL 1, IAR NOUĂ STATE CER MĂSURI RADICALE
Un grup format din nouă state membre ale Uniunii Europene a înaintat o solicitare către Bruxelles pentru a schimba modul în care este gestionată populația de cormorani, o specie de păsări acvatice care beneficiază în prezent de protecție comunitară, dar care este din ce în ce mai contestată de sectorul piscicol.
Această temă a fost dezbătută recent în cadrul unei întâlniri între miniștrii agriculturii și oficialii europeni, pe fondul unor estimări ce sugerează un impact semnificativ asupra resurselor piscicole. Datele prezentate în documentele de lucru arată că populația de cormorani din Europa, care se ridică la aproximativ două milioane de indivizi, consumă anual circa 360.000 de tone de pește, ceea ce corespunde aproximativ unei treimi din producția de acvacultură a Uniunii Europene.
Statele din regiunile Est și Nord, inclusiv cele din Europa Baltică și Centrală, solicită măsuri mai ferme de control asupra acestei populații protejate. Propunerile discutate includ: vânătoare controlate pentru reducerea numărului de cormorani, perturbarea coloniilor de cuibărit și intervenții menite să limiteze reproducerea speciei, inclusiv acțiuni asupra ouălor.
Susținătorii inițiativei argumentează că scopul acestora nu este o eliminare completă a speciei, ci menținerea unui echilibru între diversitatea biologică și protecția fermelor piscicole. Ministrul ceh al agriculturii, Martin Šebestyán, a subliniat importanța unui „model sustenabil” de coexistență, în care populația de cormorani să fie reglată astfel încât să nu submineze industria pescuitului.
Pe de altă parte, ecologiștii contestă aceste propuneri, afirmând că focusarea asupra cormoranilor ca principala problemă riscă să abată atenția de la cauzele reale ale degradării ecosistemelor acvatice. Aceștia menționează că păsările sunt adesea folosite ca „țapi ispășitori” pentru efectele negative generate de activitatea umană asupra mediului.
În plus, soluțiile de control prezentate ar putea fi costisitoare și dificile de aplicat pe termen lung, având în vedere mobilitatea mare a speciei. Ecologiștii propun investiții în protejarea habitatelor și implementarea de măsuri preventive pentru fermele piscicole, cum ar fi utilizarea plaselor de protecție. O reprezentantă a organizației BirdLife a afirmat că „restaurarea ecosistemelor este adevărata soluție pe termen lung”, subliniind că râurile și zonele costiere restaurate pot stabiliza natural populațiile de pești.
Tensiunile dintre oameni și cormorani nu sunt deloc recente; începând din Evul Mediu, aceste păsări au fost considerate dăunătoare în diferite colțuri ale Europei. De exemplu, documentele din secolul al XIV-lea menționează cereri de eliminare a cormoranilor din regiunile actualei Polonii, datorită pagubelor pe care le provocau în pescuit.
După o scădere semnificativă a populației între anii 1950 și 1970, determinată de vânătoare și de utilizarea pesticidelor, cormoranii au reușit să își refacă treptat efectivele grație măsurilor de protecție legislativă înființate la nivel european.
În prezent, Comisia Europeană examinează aplicarea Directivei Păsări, care protejează această specie din anul 1979. De asemenea, se desfășoară o monitorizare aprofundată a populațiilor de cormorani, având drept scop obținerea de date actualizate referitoare la impactul acestor păsări asupra mediului și economiei. Chiar dacă unele state cer un cadru de reglementare mai relaxat, organizațiile de mediu avertizează că o modificare a directivei ar putea deschide discuții mai ample despre protecția diversității biologice în Uniunea Europeană.
