Deficitul bugetar al României s-a înjumătățit în doar cinci luni. Anunțul surprinzător al ministrului finanțelor despre investiții
România a înregistrat o reducere semnificativă a deficitului bugetar în primele cinci luni din 2026, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului s-a diminuat aproape la jumătate, ceea ce ridică speranțe cu privire la stabilitatea fiscală a țării. Autoritățile au subliniat că investițiile publice au fost menținute la un nivel ridicat, evidențiind un echilibru între economisire și dezvoltare.
Execuția bugetului general consolidat
Potrivit execuției bugetului general consolidat, la 31 mai 2026, deficitul a ajuns la 35,94 miliarde de lei, echivalentul a 1,75% din Produsul Intern Brut. În aceeași perioadă din 2025, acest deficit era de 64,23 miliarde de lei, adică 3,35% din PIB. Astfel, reducerea de peste 28 de miliarde de lei reprezintă una dintre cele mai consistente ajustări bugetare din ultimii ani și demonstrează capacitatea autorităților de a gestiona eficient resursele.
Declarațiile lui Alexandru Nazare
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat faptul că aceste rezultate pozitive au fost obținute nu prin reducerea investițiilor, ci printr-o disciplină mai strictă a cheltuielilor curente și prin utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. El a subliniat: „Deficitul s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor.” Nazare a avertizat însă că situația fiscală rămâne delicată, iar a doua parte a anului va fi crucială.
Creșterea veniturilor statului
În perioada ianuarie–mai, veniturile totale la buget au ajuns la 279,49 miliarde de lei, cu 9,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Contribuțiile cele mai importante au provenit din încasările din TVA, care au crescut cu 22,9%, urmate de impozitul pe salarii și venit, cu o creștere de 13,7%, și contribuțiile de asigurări sociale, avansând cu 7,4%. Ministerul Finanțelor a explicat această evoluție pozitivă prin consolidarea bazei de impozitare și prin modificările fiscale implementate anterior, care au dus la o colectare mai eficientă.
Controlul cheltuielilor
Cheltuielile totale ale statului au fost menținute sub control, însumând 315,43 miliarde de lei, cu 1,5% mai puțin decât anul precedent. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 16,7% la 15,3%. Reducerile au fost în special înregistrate la cheltuielile de personal, dar investițiile au continuat să crească semnificativ.
Investițiile publice și fondurile europene
Investițiile realizate în primele cinci luni ale anului au atins suma de 44,73 miliarde de lei, cu peste 4 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Peste 71% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Plățile aferente proiectelor europene au fost cu aproape 46% mai mari comparativ cu anul anterior. Această orientare către finanțarea europeană a permis reducerea deficitului fără a sacrifica proiectele majore de investiții, o reușită esențială pentru continuarea dezvoltării infrastructurii naționale.
Presiunea datoriei publice
Cu toate acestea, datoriile publice continuă să exercite o presiune asupra bugetului, statul plătind 26,81 miliarde de lei pentru dobânzile aferente acestora, cu aproape 4 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Ministerul Finanțelor consideră că această execuție bugetară oferă un semnal pozitiv pentru investitori și partenerii externi, demonstrând capacitatea României de a continua procesul de consolidare fiscală fără a întrerupe investițiile publice și fără a diminua absorbția fondurilor externe.
