29 IULIE 1848: INTONAREA IMNULUI REVOLUȚIEI PAȘOPTISTE „DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE!” ÎN PARCUL ZĂVOI DIN RÂMNICU-VÂLCEA. ZIUA IMNULUI NAȚIONAL
Imnul național al României, „Deșteaptă-te, române!”, își are originile în anul 1990, însă a fost de asemenea adoptat ca imn național de Republica Democratică Moldovenească în perioada 1917-1918 și de Republica Moldova între 1991 și 1994.
Poezia „Un Răsunet”, semnată de Andrei Mureșanu, a fost publicată în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” pe 21 iunie 1848, fiind considerată o reacție la poezia „Către România” de Vasile Alecsandri. Aceasta a fost scrisă într-un context în care tinerii români căutau o melodie prezentă în tradițiile lor pentru a însoți versurile pline de emoție și chemare la unitate și acțiune.
Gheorghe Ucenescu, un elev al lui Anton Pann și admirator al acestuia, ne împărtășește cum, în casa poetului Andrei Mureșanu din Brașov, se adunau figuri importante ale vremii, între care Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac și, desigur, Vasile Alecsandri. Căutând o melodie adecvată pentru „Un răsunet”, Anton Pann a descoperit o melodie veche, care, prin reînvigorarea sa, a devenit simbolică și vibrantă pentru națiune.
Pe 29 iulie 1848, în area actualului Parc Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, sub conducerea lui Anton Pann, tinerii au intonat, în mod oficial, imnul Revoluției pașoptiste, „Deșteaptă-te, române!”. Acest moment a marcat începutul unei tradiții care avea să fie extinsă și celebrată mult mai târziu, cu ocazia Revoluției anticomuniste din 1989 când imnul a fost declarat simbol național.
În 1998, prin Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie a fost instituită oficial ca Ziua imnului național al României. Această dată este dedicată organizării unor manifestări cultural-educaționale de către autoritățile publice și instituțiile de stat, având rolul de a evoca tradițiile poporului român și de a celebra mesajul de unitate și libertate pe care îl promulga imnul.
De-a lungul istoriei, „Deșteaptă-te, române!” a fost un simbol al curajului și patriotismului român, cântat în momente cruciale precum Războiul de Independență și cele două războaie mondiale. În timpul crizei regionale cauzate de lovitura de stat din 23 august 1944, imnul a răsunat pe toate stațiile radio, unificând poporul în căutarea libertății.
La Revolta de la Brașov, pe 15 noiembrie 1987, muncitorii au început să interpreteze această melodie, iar în ziua de 22 Decembrie 1989, imnul a răsunat din nou pe străzile orașelor, îndemnând oamenii să se ridice în fața opresiunii. Astfel, recunoașterea sa ca imn național a venit natural, fiind asumat de o națiune întreagă care căuta libertate și demnitate.
Titlul „Deșteaptă-te, române!” evocă nu doar un sentiment național, ci și un apel la responsabilitate socială,, cu un mesaj constant de a îmbunătăți societatea. Versurile, care proclamă un „acum ori niciodată” simt un ecou similar în imnuri ale altor națiuni, simbolizând o chemare universală la acțiune în fața nedreptății.
Anton Pann, cunoscut ca un talentat cântăreț de strană și profesor de muzică psaltică, a contribuit la cultura națională, fiind un alchemist al tradițiilor folclorice și literare, așezându-se în rândul întemeietorilor culturii române.
