Pastila de Frumos. Peisagistul Gheorghe Pacea, la originea „Simfoniei Lalelelor”
Este un moment oportun să readuc în atenția publicului figurile reprezentative ale comunității care au contribuit semnificativ la dezvoltarea și promovarea tradițiilor locale. Recent, o colegă de facultate din Oravița m-a informat că a descoperit un articole în ziarul „Libertatea”, datat 18 aprilie, în care figura citirea evenimentului organizat cu ocazia deschiderii ediției a 49-a a „Simfoniei Lalelelor”. Surpriza a fost să văd că erau incluse trei fotografii, una cu primarul Cristian Gentea, una cu mine și încă una cu Mircea Pungoci, numit „Cofondator Simfonia Lalelelor”. Această prezentare a reînvigorat amintirea istoriilor plasmuite de factori irelevanți care au influențat percepția publicului asupra acestui festival important.
În acest context, trebuie să menționez realitatea tăioasă cu privire la persoanele care au încercat să-și acrediteze nejustificat contribuțiile, făcând uz de documente menite să distorsioneze adevărul. Din 1980, după plecarea lui Gheorghe Pacea la Trustul Pomiculturii Mărăcineni, un anume individ a intrat în viața „Simfoniei Lalelelor”, asumându-și funcția de inginer șef la Spațiile verzi, inclusiv o oarecare influență asupra organizării acestui eveniment. Această usurpatie a dus la confuzii și s-a transformat în marea frustrare a celor care au fost realmente implicați la începuturile festivalului.
Reflectând asupra contribuției mele, reamintesc cu emoție cuvintele pe care le-am rostit la deschiderea actualei ediții: „Am onoarea și fericirea de a participa la această a 49-a ediție a S.L., așa cum Dumnezeu m-a învrednicit să o concep și să o inaugurez, acum aproape jumătate de secol, în 1978.” Celebrarea a avut loc în fața Casei de Cultură a Sindicatelor, alături de primarul Valeriu Nicolescu și Gheorghe Pacea, aceste personalități fiind esențiale pentru nașterea acestui eveniment simbolic. Este de datoria noastră să recunoaștem și să omagiem contribuțiile lor prin aplauze și apreciere sinceră.
O notă emoționantă a fost depunerea unei jerbe de lalele pe mormântul lui Gheorghe Pacea, efectuată de primarul Cristian Gentea, un gest de recunoștință menit să reflecte aprecierea comunității pentru personalitățile care au marcat dezvoltarea locală.
Când pronunțam cuvintele acestei ceremonii, pe fundalul unei imagini istorice din 1978, reaminteam tuturor importanța adevărului în istoria „Simfoniei Lalelelor” și a valorii pe care acest festival o are pentru societate. Mă întreb cum de a fost posibil ca nimeni din presă să nu observe falsul evident din narațiunile fabricate de un impostor, mai ales cele din „Istoria S.L.”, unde apar imagini incorrecte folosite pentru a înlocui adevăratele realizări ale începuturilor festivalului.
Se pare că insistența lui Mircea Pungoci de a se asocia cu „colectivul inițial” și de a se declara fondator a dus la distorsionarea percepției publice. Deși a adus o imensă daună evoluției „Simfoniei Lalelelor”, impactul său a creat o confuzie greu de îndreptat, afectând ani la rând imaginea acestui eveniment. Strădaniile actuale de a reînnoda legăturile cu lumea tehnico-științifică a domeniului sunt o provocare continuă, dar o copilărie a „Săptămânii Pacea” marchează progrese în recunoașterea valorii adevărate a acestui festival.
În concluzie, este esențial să ne reîntoarcem la rădăcini, să onorăm adevăratele contribuții și să ne asigurăm că istoria „Simfoniei Lalelelor” rămâne autentică și bine documentată, așa cum a fost gândită de cei care au stat la baza ei. Dr. ing. Ilalie Isac
